Industria de apărare a României, între datorii și potențial. Șansă istorică să devenim jucător regional în producția de armament

În contextul sprijinului militar pentru Ucraina, aceste companii ar putea deveni un pilon esențial al economiei naționale. Totuși, starea financiară a multor firme ridică întrebări despre sustenabilitate și profitabilitate.

Starea actuală a companiilor analizate

Analiza financiară a 23 de companii din industria de apărare din România scoate la iveală o imagine mixtă: de la cifre de afaceri impresionante la datorii uriașe către ANAF și riscuri de insolvență, conform datelor consultate de DCBusiness și puse la dispoziței de Termene.ro.

Cifra de afaceri cumulată

Totalul cifrelor de afaceri pentru toate companiile analizate este estimat la peste 2 miliarde RON. Cele mai semnificative contribuții vin de la Uzina Mecanică Mija SA (149,5 milioane RON) și IAR SA (427,5 milioane RON).

Numărul total de angajați

Industria angajează aproximativ 3.524 de persoane, ceea ce subliniază importanța acestui sector pentru piața muncii.

Companii cu datorii mari

ROMAERO SA și ROMARM FILIALA METROM sunt printre cele mai îndatorate firme. ROMAERO SA are datorii de peste 473 milioane RON, iar METROM depășește 85 milioane RON​, conform rapoartelor furnizate de Termene.ro.

Riscul de insolvență

ROMAERO SA este în insolvență, iar METROM SA are un risc ridicat. În schimb, Uzina Mecanică Mija SA are un risc scăzut, demonstrând o performanță financiară mai solidă​, arată sursa citată.

Potențialul economic al livrărilor de armament către Ucraina

România are capacitatea de a deveni un furnizor major de armament pentru Ucraina. Estimările bazate pe analizele financiare sugerează următoarele scenarii:

• Creșterea cererii

Dacă producția se intensifică pentru a susține exporturile către Ucraina, veniturile industriei ar putea crește cu 30-50% în următorii ani. Aceasta ar putea genera profituri suplimentare de peste 500 milioane RON, în funcție de capacitatea fiecărei companii.

• Impact asupra bugetului de stat

Veniturile din taxe și impozite ar putea crește semnificativ, având în vedere că industria contribuie deja cu sume importante. În plus, crearea de locuri de muncă suplimentare ar stimula consumul intern.

Așadar, industria de apărare a României se află într-un moment de cotitură. Potențialul său de a contribui la economia națională este imens, însă provocările financiare nu pot fi ignorate. Datoriile mari și riscul de insolvență al unor companii necesită o strategie bine definită pentru redresare. Cu toate acestea, oportunitatea de a furniza armament Ucrainei reprezintă o șansă istorică de a revitaliza acest sector strategic.

Industria de apărare nu este doar o resursă economică, ci și o garanție a securității naționale și internaționale. România are șansa de a-și consolida poziția ca jucător regional în producția de armament, dar succesul depinde de deciziile luate acum de către guvern.

Zece măsuri pe care statul ar trebui să le ia

Statul poate sprijini industria de apărare printr-o combinație de măsuri financiare, legislative și strategice, pentru a stimula competitivitatea, inovația și sustenabilitatea companiilor. Iată câteva direcții esențiale:

1. Sprijin financiar direct

Subvenții și granturi: Acordarea de finanțări nerambursabile pentru modernizarea liniilor de producție și implementarea tehnologiilor avansate.

Scheme de garantare a creditelor: Statul poate garanta împrumuturile necesare companiilor pentru investiții în extinderea capacităților de producție.

Reducerea taxelor: Reduceri fiscale pentru companiile care investesc în cercetare, dezvoltare și inovație.

2. Dezvoltarea infrastructurii și capacităților de producție

Programe de modernizare: Investiții în fabrici, echipamente și procese de producție pentru a crește calitatea și cantitatea produselor.

Zone economice speciale: Crearea unor parcuri industriale dedicate industriei de apărare, cu facilități fiscale și logistice.

Digitalizare și automatizare: Sprijinirea tranziției către producție digitalizată și robotică, care să reducă costurile și să crească eficiența.

3. Suport pentru exporturi

Promovarea la nivel internațional: Organizarea de târguri și evenimente internaționale pentru a prezenta produsele companiilor din industria de apărare.

Acorduri bilaterale: Încheierea de parteneriate între România și alte state pentru exporturi sigure de armament și muniție.

Finanțarea exporturilor: Crearea unui fond de susținere a exporturilor pentru a sprijini intrarea pe piețe noi.

4. Reformarea legislației și reglementărilor

Simplificarea proceselor administrative: Reducerea birocrației pentru obținerea licențelor și autorizărilor în domeniul apărării.

Actualizarea legislației: Ajustarea reglementărilor pentru a permite producătorilor să acceseze piețe externe strategice.

Protejarea companiilor strategice: Introducerea unor măsuri care să împiedice privatizarea companiilor strategice fără planuri clare de dezvoltare.

5. Parteneriate public-private

Colaborare cu sectorul privat: Încurajarea proiectelor comune între companiile de stat și cele private, atât în producție, cât și în cercetare.

Transfer tehnologic: Facilitarea accesului la tehnologii avansate prin colaborări cu firme internaționale.

Consorții pentru cercetare: Crearea de consorții între universități, companii și institute de cercetare pentru a dezvolta soluții inovatoare.

6. Cercetare și dezvoltare

Finanțare pentru inovație: Acordarea de fonduri dedicate pentru cercetare în domeniul materialelor avansate, tehnologiilor autonome sau armamentului de precizie.

Centre de excelență: Crearea unor institute naționale de cercetare în tehnologie militară.
Instruire și dezvoltare profesională: Programe de formare pentru angajați și recrutarea de tineri talentați în domeniu.

7. Stimularea cererii interne

Achiziții de stat: Prioritizarea achizițiilor de echipamente și muniție de la companiile autohtone în cadrul programelor naționale de apărare.

Programe naționale de înzestrare: Crearea unor planuri multianuale de înzestrare a forțelor armate, care să includă produse fabricate în România.

8. Integrarea în lanțurile internaționale de aprovizionare

Colaborare cu NATO: Atragerea de contracte pentru furnizarea de echipamente către aliați.

Proiecte comune în UE: Participarea la programe europene de apărare și securitate.

9. Reabilitarea companiilor aflate în dificultate

Planuri de redresare: Elaborarea de strategii pentru companiile cu datorii mari sau în risc de insolvență.

Conversie industrială: Transformarea unor fabrici neprofitabile în unități care să producă bunuri cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi drone sau tehnologii de apărare cibernetică.

10. Crearea unui cadru de stabilitate și predictibilitate

Strategie națională pe termen lung: Elaborarea unei strategii naționale pentru industria de apărare, care să includă obiective clare și măsuri de sprijin.

Accesarea finanțărilor disponibile prin programele europene dedicate industriei de apărare.

Beneficiile acestor măsuri:

• Creșterea competitivității industriei pe piața globală.

• Generarea de locuri de muncă și dezvoltarea regiunilor defavorizate.

• Consolidarea securității naționale printr-o industrie de apărare puternică.

• Creșterea contribuției acestui sector la PIB.

Implementarea acestor măsuri ar putea transforma România într-un lider regional în producția de armament și securitate, atrăgând investiții și contribuind semnificativ la economia națională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.