Investiții în şase județe ale țării pentru tranziția la neutralitatea climatică

Şase judeţe din România, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel naţional, vor beneficia de fonduri nerambursabile de peste 2,2 miliarde de euro, prin Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ), pentru a atenua efectele sociale negative ale tranziţiei la o economie cu emisii reduse, potrivit unui studiul al Fundaţiei Friedrich Ebert.

Astfel, circa 10% din fonduri vor fi direcţionate către programe de pregătire a forţei de muncă pentru a face faţă tranziţiei, inclusiv întărirea serviciilor publice de ocupare.

În acest context, Fundaţia Friedrich Ebert a derulat, în perioada martie - mai 2023, o amplă cercetare asupra politicilor active de ocupare şi programelor de formare în contextul tranziţiei juste, având în centrul analizei judeţul Galaţi, ca studiu de caz.

Galațiul, unul dintre cele mai poluante orașe din țară

Judeţul Galaţi este responsabil de 25% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel naţional şi are alocate prin POTJ 428 de milioane de euro pentru diversificarea economiei locale, sprijinirea lucrătorilor şi atenuarea efectelor negative ale tranziţiei, arată autorii studiului.

În ceea ce priveşte implicarea generală a populaţiei în procesul de tranziţie către o economie verde, studiul a scos la iveală nivelul de conştientizare extrem de precar asupra conceptului de tranziţie verde şi a oportunităţilor aduse de acesta, mai ales în rândul tinerilor şi antreprenorilor din judeţul Galaţi.

Piaţa muncii din judeţul Galaţi manifestă o prevalenţă îngrijorătoare a muncii informale, la negru şi la gri, numărul de şomeri înregistraţi (circa 10.000 de persoane) în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) fiind extrem de mic raportat la totalul populaţiei în vârstă de muncă la nivelul judeţului (circa 310.000 de persoane).

Calificarea muncitorilor este necesară pentru tranziție

Cercetarea a scos totodată la iveală calitatea slabă a cursurilor de formare profesională, inadecvarea acestora la cerinţele pieţei muncii şi caracterul inadecvat al pregătirii practice în cadrul cursurilor, în ciuda faptului că asigurarea acestei componente reprezintă o precondiţie în autorizarea furnizorilor.

O reformă importantă, care trebuie susţinută prin fondurile POTJ, dar şi prin schimbări legislative pe termen lung o reprezintă liberalizarea accesului la formare, prin voucherele nominale de formare, oferite la nivel de angajator şi individual.

Conform Eurostat, România este ultima ţară din UE în ceea ce priveşte numărul companiilor ce facilitează accesul angajaţilor la programe de formare (17,5% vs. 67,4% în UE), astfel încât se impun reforme pentru cointeresarea angajatorilor în direcţia formării continue a angajaţilor.

Analiza s-a aplecat şi asupra sistemului educaţional, atât cel din mediul rural, cât şi cel din mediul urban. Principalele deficienţe identificate sunt reprezentate de calitatea slabă a actului educaţional, lipsa consilierii în carieră, prejudecăţile accentuate faţă de învăţământul vocaţional, dar şi decalajul dintre oferta educaţională universitară şi cerinţele pieţei muncii.

Cumulate, aceste aspecte îndepărtează tinerii de educaţia formală, contribuind la înrădăcinarea percepţiei de inutilitate a educaţiei formale şi la o rată a abandonului şcolar la nivel judeţean (8,9%) peste media naţională (7,1%). Drept răspuns studiul propune formarea continuă a cadrelor didactice, finanţarea bazată pe rezultate şi pe evaluările elevilor/studenţilor, dar şi crearea unor reţele multi-actori pentru dezvoltarea învăţământului tehnic.

POTJ poate, de asemenea, finanţa suplimentar specializările educaţionale cele mai relevante pentru tranziţie.

"Crearea de locuri de muncă de calitate şi susţinerea lucrătorilor în accesarea unor noi oportunităţi este principiul-far al tranziţiei juste. Este, astfel, foarte important ca apelurile POTJ dedicate sprijinirii lucrătorilor cu diferite tipuri de servicii să fie deschise competitiv celor mai apte instituţii, publice şi private. Pe termen lung, fără reforme structurale pentru adecvarea sistemului educaţional la cerinţele impuse de tranziţie verde şi fără flexibilizarea formării profesionale continue, România va rata şansa oferită de generoasa finanţare europeană dedicată tranziţiei", susţin autoarele studiului, Corina Murafa şi Eliza Barnea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.