Irakul a încasat peste 115 miliarde de dolari din vânzarea de petrol, în 2022

Într-un comunicat, ministrul irakian al Petrolului, Hayyan Abdul Ghani, a afirmat că toate "cantităţile de petrol exportate au însumat peste 1,209 miliarde barili în 2022, cu o medie zilnică de de 3,32 milioane barili".

El a semnalat că veniturile anunţate se bazează pe "statisticile preliminare" şi că operaţiunile de export s-au realizat conform studiilor de piaţă pentru companii de diverse naţionalităţi, inclusiv companii din China, India, Coreea de Sud, Turcia, Grecia, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia şi Rusia".

Ministrul s-a felicitat "pentru succesele obţinute, care au dotat bugetul federal cu sume de bani care s-au ridicat la peste 115 miliarde dolari".

Irak deţine una dintre cele mai mari cinci rezerve mondiale de petrol şi este stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Însă, ţara a fost în ultimii ani scena unor severe crize economice şi politice, precum şi a unor cazuri de corupţie, care au afectat exploatarea rezervelor de petrol şi gaze, inclusiv capacitatea statului de a furniza electricitate fără întreruperi cetăţenilor, mai scrie EFE.

Abdul Ghani a declarat la finele lui 2022 că una dintre priorităţile noului Guvern irakian, validat de Parlament în octombrie, "este reabilitarea sistemului de export al petrolului" şi a adăugat: " avansăm cu planurile şi vor obţine rezultate tangibile în următorii ani".

Irak exporta până la mijlocul anului trecut în jur de 2,991 milioane barili pe zi, dar această cantitate a fost majorată în lunile următoare până la 3,3 milioane de barili/zi, conform datelor companiei guvernamentale responsabile cu operaţiunile de export, SOMO.

Italia, ţara din zona euro cu cel mai mare risc al unei crize a datoriei

Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă de o criză a datoriei, din cauza creşterii ratelor dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) şi a unor achiziţii mai reduse de obligaţiuni în lunile următoare, consideră nouă din zece economişti consultaţi de Financial Times, relatează agenţia EFE.

Guvernul de coaliţie dreapta din Italia, care şi-a asumat guvernarea în octombrie, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, caută drumul către "rectitudine fiscală", după ce s-a estimat că deficitul fiscal al ţării va scădea de la 5,6 % din PIB în 2022 la 4,5 % în 2023 şi la 3% în anul următor.

Dar, datoria publică italiană continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Europa, cu puţin peste 145% din Produsul Intern Brut, reaminteşte articolul FT.

Marco Valli, economist şef al băncii italiene UniCredit, a spus că "nevoile mai mari de refinanţare a datoriei" ţării şi situaţia politică "potenţial complicată" o vor face mai vulnerabilă în ceea ce priveşte o vânzare masivă pe piaţa de bonduri.

Costurile de îndatorare ale Romei au crescut considerabil după ce BCE a început să majoreze rata dobânzilor, în vara anului trecut.

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani a depăşit 4,6% săptămâna trecută, fiind de aproape patru ori peste nivelul din anul anterior şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane.

Meloni şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenţia BCE de a continua să majoreze rata dobânzilor, în pofida riscurilor pentru creştere şi stabilitate financiară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.