Licitaţia pentru vânzarea Termocentralei Mintia, din nou fără ofertanţi

Licitaţia organizată vineri pentru vânzarea Termocentralei Mintia, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), nu a avut niciun ofertant, situaţie în care procedura va fi reluată pe 12 august, la acelaşi preţ de 91,23 milioane euro, fără TVA, şi condiţii stabilite de adunarea creditorilor CEH.

Primul termen al licitaţiei de vânzare a Termocentralei Mintia a fost stabilit pe 15 iulie, însă atunci nicio firmă nu a fost interesată de ofertă, aşa că procedura a fost reluată pe 29 iulie.

"La licitaţia desfăşurată astăzi nu a participat niciun ofertant. Licitaţia va fi reluată în data de 12 august, în aceleaşi condiţii", a declarat vineri, pentru Agerpres, administratorul judiciar al CEH, Emil Gros.

Preţul de vânzare al termocentralei a fost stabilit la 91,23 milioane euro, fără TVA, acesta urmând să fie păstrat şi la cel de-al treilea termen de licitaţie, stabilit pentru 12 august. În cazul în care activul nu va fi valorificat, condiţiile de preţ şi locaţie şi licitaţie vor fi menţinute şi la următorul termen din 26 august, aprobat de creditorii societăţii.

Procedura de valorificare a acestui activ a fost aprobată de adunarea creditorilor CEH în cadrul şedinţei convocate de administratorul judiciar, SC Expert Insolvenţă SPRL, la data de 20 mai 2022.

Printre condiţiile impuse de Ministerul Energiei companiei care va achiziţiona termocentrala se află şi obligativitatea realizării unei noi capacităţi energetice de 800 MWh în bandă pe gaz metan şi energie regenerabilă până la finele anului 2026.

Termocentrala Mintia face parte din CEH şi este compusă din terenuri în suprafaţă de 329,8 ha şi construcţii, precum şi bunurile mobile şi echipamentele aferente. Termocentrala a fost oprită în martie 2021 din cauză că nu mai avea cărbune şi personalul a fost disponibilizat. 

Citește și Mircea Coșea: ”România are cărbune pentru 200 de ani! Eu nu înțeleg relația dintre Ministerul Energiei și UE”

Profesorul de economice Mircea Coșea a afirmat recent: ”O spun de mai multă vreme! Între Ministerul Energiei și Uniunea Europeană există o relație pe care nu o înțeleg. În toate țările din Europa au început încă din noiembrie, anul trecut, încercări de renegociere a unor aspecte legate de continuarea folosirii așa numitelor resurse poluante pentru producerea energiei electrice, în condițiile în care criza energetică s-a abătut asupra Europei.  Unii au reușit, țări precum Germania sau Polonia. În ultima perioadă au început să fie anumite reluări de producție în nordul Italiei. Deci se poate renegocia!, a comentat economistul.

Expertul a abordat chestiunea țării noaste și a spus că: ”În cazul României problema este foarte simplă. România are resurse de cărbune pentru încă 200 de ani. În momentul în care apare o astfel de criză în care România nu face față din niciun punct de vedere, toate măsurile care s-au luat nu au contribuit deloc la reducerea prețului la energie, așa numita problema a facturilor este încă la ordinea zilei, ar fi trebuit să existe o perioadă de tranziție mai lungă pentru noi, adică să folosim cărbunele mai mult. Negocieri nu s-au făcut. Negocieri trebuia să fie făcute și atunci când s a liberalizat piața energiei și atunci când unele țări au văzut și aici o modificare în sensul prelungirii perioadei de liberalizare totală. Deci suntem într-o situație în care paradoxul apare și mai evident. Și vă spun sincer sunt nelămurit dar și într-o anumită măsură și dezamăgit. Avem dovada clară că se poate negocia cu Uniunea Europeană. Ungaria a reușit să negocieze un lucru extrem de complicat și anume să nu respecte sancțiunile pentru motivul că nu are ieșire la mare, sau cel puțin, asta este oficial”, a explicat economistul la B1TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.