Deşi au cerut Comisiei Europene ''să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung'', cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie.

Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză despre care unii prognozează că se va încheia în primăvară.

Au fost şi semne că unii lideri europeni erau pregătiţi să folosească criza preţurilor la energie pentru a obţine un avantaj politic. De pildă, într-o declaraţie dată presei înaintea summitului premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să ''retragă şi să regândească complet'' iniţiativa ''Fit for 55', adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în anul 2030 faţă de nivelul din 1990. El a descris acest plan drept o "fantezie utopică" ce are ca efect creşterea preţurilor energiei în Europa. Totuşi, în timpul summitului Orban a fost mai moderat, cerând doar o ''analiză de impact'', potrivit unui diplomat.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunţe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependenţa faţă de gazele ruseşti. ''Uitaţi de independenţa faţă de Rusia, aceasta nu se va întâmpla niciodată'', a spus Babis, conform unui alt diplomat.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut - cu referire la ţările din Est, dar fără să le menţioneze - separarea discuţiei cu privire preţurile ridicate la energie de cea asupra pachetului ''Fit for 55'', despre care ea susţine că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.

Liderii europeni au avut opinii contradictorii şi asupra includerii energiei nucleare în energia ''verde''. Opoziţia manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel şi de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declaraţia finală a summitului a oricărei referiri în direcţia susţinerii acestei surse de energie.

Citește și Mesaj dur al mediului de afaceri pentru președinte, premier și patriarh pe tema pandemiei

O provocare mai mare pentru liderii europeni a părut să fie lipsa unei soluţii magice sau a oricărui instrument real ori ipotetic pentru alte probleme, inclusiv pentru ratele foarte reduse de vaccinare anti-COVID-19 în România şi Bulgaria sau disputa aprinsă cu Polonia asupra principiilor statului de drept, remarcă Politico.eu.

Cu privire la această dispută, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituţional polonez a stabilit că Constituţia naţională are întâietatea în faţa dreptului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare să nu domine summitul. El a plasat-o pe agendă la o oră chiar înaintea dineului, când multor participanţi le era deja foame şi alţii doreau să se revină la discuţia mai presantă despre energie.

Dar în dezbaterea care a fost unii lideri europeni şi-au manifestat exasperarea faţă de erodarea independenţei justiţiei în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei să declanşeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului.