Lucian Georgescu: Folosim deșeuri pentru captarea bioxidului de carbon

Rectorul Universității a adus în discuție halda de zgură a combinatului Liberty Galați despre care a spus că: ”Pe halda de zgură există foarte mult oxid de calciu sau var nestins, cum se spune, care este o substanță foarte bazică, un pH foarte ridicat. Ea este una din puținele substanțe care există, nu în natură, dar există în haldă care se combină în mod natural cu dioxidul de carbon și îl fixează. Procesul se numește sechestrarea dioxidului de carbon. Pentru fiecare tonă de bioxid de carbon sechestrat, la bursa din Chicago se plăteau 80 de dolari însă acum costă mai mult”. 

Rectorul a mai explicat că acea zgură cu pH ridicat ar putea fi băgat în recipiente ”prin care să fie trecute gazele de ardere care conțin bioxid de carbon. Nu trebuie să facem nimic. Avem și un brevet în acest sens. O să discutăm cu cei de la Liberty Galați să putem să punem în aplicare. E foarte bună tehnologia și este totul extrem de ieftin. În afară de faptul că sechestrezi bioxid de carbon, dacă nu o faci, plătești, dacă o faci, iei bani”, a explicat Lucian Georgescu și a continuat: ”Asta fac faimoasele certificate verzi. Deci, tu ai de produs o sută de tone, dacă vrei să te dezvolți, produci mai mult. Trebuie să cumperi dreptul de a produce mai mult, dar dacă e sub emisia de 100 de tone, te duci pe piață și iei banii pentru diferența pe care n-o produci. Astea sunt tratatele internaționale Kyoto, Paris... Ei! Noi ne ocupăm de chestia asta, noi Universitatea pentru care am luat un brevet care este deja aprobat la OSIM și care se numește ”Sechestrarea bioxidului de carbon folosid alte deșeuri””.

Apoi, rectorul a mai explicat că de partea aceasta de inginerie se ocupă în principal Facultatea de Științe și Știința Mediului: ”Sunt colegii noștri pe care eu i-am încurajat, noi i-am încurajat să breveteze, adică să treacă în practică să se protejeze”

Mai departe, Georgescu a mai explicat că ”rămânem în continuare pe ultimele locuri la inovare, pe ultimul loc din UE. Din ce cauză? Pentru că nu se brevetează! Procedurile  sunt scumpe sunt lungi. Și atunci Universitatea Dunărea de Jos susține financiar toate eforturile inovatoare. Ea își păstrează o parte din drepturile intelectuale, susține financiar și cercetările preliminarii și cheltuielile necesare pentru a breveta”, rectorul Universității a mai spus că vor merge mai departe la nivel european deoarece OSIM brevetează numai pentru România dar pentru astfel de brevete internaționale cheltuielile sunt extrem de mari.

Lucian Georgescu a mai punctat cp în România ”idei deștepte sunt foarte multe. Eu nu spun și nu am spus niciodată că românii sunt mai deștepți, dar nu sunt nici mai proști. Nivelul de inovare pe România e foarte bun, numai că procedurile astea lente, birocratice... sunt mai lungi decât în alte părți. La americani, pe proprie răspundere, te duci azi și mâine obții brevet pe când în România durează între 3 și 4 ani”.

Profesorul a mai explicat că pentru a schimba legislația în domeniu, pentru a scurta procesul de obținere a brevetelor este complicat.

Navă de cercetare românească, lansată la apă. Lucian Georgescu: E fabricată la Giurgiu şi aparține Universității Dunărea de Jos

Lucian Georgescu, rectorul Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, a vorbit despre cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale Europei.

"În noiembrie dăm la apă nava de cercetare. Și o terminăm în martie anul viitor. Nava aparține Universității Dunărea de Jos. Nava e fabricată la Giurgiu.

Rămâne absolut pe Dunăre. Există o parte din echipamentele deja montate, motoare, de exemplu, tot ce înseamnă parte din direcție și se continuă montajul, ea fiind tot timpul la apă și atunci orice potențiale defecte pe structuri, oricum ele se conturează cu sisteme speciale, există și o monitorizare din partea asociației internaționale care supraveghează securitatea navală și atunci sunt multiple, avem și noi omul nostru, ei, omul lor, încă două instituții care monitorizează, e o chestiune care se face cu mult dichis. I-am explicat și doamnei comisar, cu ocazia asta, domnul europarlamentar știa deja, că în primul rând, noi am adaptat-o ca să meargă nu numai pe Dunăre, ci să se ducă de la Marea Neagră la Marea Nordului. Deci ea intră pe ecluzele dintre Dunăre și Main si apoi se duce pe Rin. O să monitorizeze tot, de la Marea Nordului până la Marea Neagră, asta însemnând cam 35% din bazinul hidrografic. E o chestiune unică așa. Și mai este o chestiune unicat.

Cât a costat nava

Costă în jur 36-37 de milioane de lei, fără echipament, numai nava și echipamentele vreo 12 milioane de lei, nu le-am achiziționat pe toate, dar la prețurile actuale eu apreciez în jur de 12 milioane de lei, dar putem avea surprize. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.