Majorarea punctului de pensie. Anul 2020, moment cheie

"Anul 2020 este un moment cheie şi eu sper să se ia decizia înţeleaptă şi îi doresc ministrului Florin Cîţu să poată să adopte măsura corectă având sprijin politic pentru că altfel ne afundăm. Şi acesta trebuie să se explice oamenilor, că nu este vorba de a lua, de a intra într-un regim de austeritate, este de a da mai puţin pentru a nu lua după nu mult timp, a lua din buzunarele oamenilor sub o formă sau alta. Se poate ajunge la creşteri de taxe şi impozite dacă nu avem altă soluţie. Aplicarea legii să se facă în funcţie de spaţiu fiscal şi aici trebuie văzut care este spaţiul fiscal", a spus Daniel Dăianu la evenimentul "Întâlnire cu presa economică" organizat de Piaţa Financiară la Predeal.

Daniel Dăianu a precizat că nu se poate vorbi de bugetul pentru 2020 fără a discuta bugetul în 2021 având în vedere legătura dintre cele două. Creşterea din 2020 a punctului de pensie are un impact de trei ori mai mare în 2021. Recalcularea are impact mare în 2022, de circa 1% din PIB.

El a explicat că o eşalonare pe patru ani a creşterii cu 40% a punctului de pensie ar duce deficitul la 4-4,1% în 2020 şi la 4,2% în 2021. "Cu alte măsuri ne-am apropia de ţinta de 3,6% în 2020. Recalcularea din 2022 ar adăuga însă 1% din PIB, deci alte măsuri compensatorii sunt necesare", a declarat Daniel Dăianu.

Preşedintele CF a precizat că fără creşterea punctului de pensie, în 2020 deficitul ar fi de 3,8-3,9% din PIB. Pensiile ar creşte totuşi cu 8% medie anuală în 2020 datorită măririi cu 15% în septembrie 2019. Daniel Dăianu a subliniat faptul că o creştere a veniturilor fiscale este absolut necesară, iar noi reduceri de taxe şi impozite ar fi "o prostie".

Taxa clawback

"Şi acum sunt iniţiative. Şi taxa clawback, iar s-o reducem...Lăsaţi-mă domnule, ce vrea industria farma? Noi ne ocupăm de finanţele publice ale României nu de ce vrea industria farma. Şi îmi pare bine că Bogdan Chiriţoiu (preşedintele Consiliului Concurenţei, n.r.) a spus public şi ar trebui să o spună. Sunt presiuni mari din partea mediului de afaceri şi chiar şantaje. Dar chiar ne temem? Politica economică se face pentru România, nu pentru o firmă sau alta. Că e multinaţională, că e firmă locală, nu contează. Fără mediu de afaceri sănătos nu funcţionează economia. Fără consumatori, fără cetăţeni care să câştige bine nu funcţionează economia. Fără transparenţă, fără venituri fiscale mai mari, nu este în regulă. Teza că nu pot fi crescute veniturile fiscale este incorectă. S-a reuşit în Bulgaria şi Polonia. Dar ce, România este blestemată?", a spus Daniel Dăianu.

Citește și Dăianu explică modul în care se poate produce consolidarea bugetară

De asemenea, el a atras atenţia că o nouă criză nu ar trebui privită doar din perspectiva consolidării bugetare.

"Eu cred că dacă mai trecem printr-o criză ne vom confrunta cu un exod accentuat de oameni. Şi acest lucru ar trebui oamenii politici să îl înţeleagă. Pentru că tinerii nu mai au răbdare. Nu au răbdare bătrâni care spun că vrem să trăim mai bine. Tinerii vor spune "domnule, eu vreau să trăiesc mai bine şi nu sunt obligat să trăiesc în România lui Ceauşescu. Pot să mă duc să trăiesc în alt stat membru". Deci vedeţi ce implicaţii, nu sunt numai consolidare bugetară şi cu asta basta. Consecinţele pot fi dramatice", a mai declarat Daniel Dăianu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.