”În 2007, România a transpus directiva europeană referitoare la piața de energie. În Legea 13 a energiei, în anul de grație 2007, exista o obligație, în lege, ca în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul României să stabilească definiția pentru consumatorul vulnerabil și să introducă măsuri de sprijin pentru populație. Asta a fost în 2007 și am trecut în 2021 când am ridicat și noi vălul. În 14 ani de zile de neaplicare a acestei obligații la nivel european s-a întâmplat ca 4 milioane de consumatori casnici, pentru că nu au fost protejați, s-au sugrumat singuri”, a spus Dumitru Costin. 

O haită multicoloră

De ce nu s-a făcut? ”România are o altă particularitate: avem producători de energie pe surse unice, nu avem mixt. Cel cu apa produce apa, nuclearul cu nuclearul și așa mai departe. Prețul cu care scot ei energia în piață, este, firește, diferit. În acea perioadă de timp, se făcea un coș la energie la nivel național: atât s-a produs la prețul ăsta la cărbune, atâta la huilă, atâta pe apă, atâta pe nuclear. Dacă s-ar fi introdus acest mecanism, s-ar fi creat, pentru Guvern, obligația de sprijin financiar prin buget. Adică să subcenționeze facturile, să-i ajute pe oameni. De ce nu au făcut acest lucru? Dacă la vremea respectivă Guvernul ar fi aplicat norma, prima grijă ar fi fost: cum să fac eu să cheltuiesc mai puțini bani din banul public al României? Păi o să iau energia ieftină din coș, pe care o orientez, pentru că producătorii sunt la mine în curte, către consumatorul vulnerabil, astfel încât intervenția să fie cât mai mică. Dacă însă ar fi făcut acest lucru, intra în contradicție cu o haită multicoloră din punct de vedere politic, arondată la diverse partide, așa-numiții băieți deștepți care se înfruptau din energia ieftină și pe care o revindeau pe piață”, a spus Dumitru Costin. 

"Dar de prețurile astea de acum, cine profită cel mai mult dintre producătorii de energie de la noi? Ăia care produc ieftin pentru că au marje uriașe, dar ăia sunt de stat? ", a întrebat jurnalistul Răzvan Dumitrescu.

"Da, sunt de stat", a confirmat Dumitru Costin.

"A, deci statul profită?", a revenit Dumitrescu.

"Statul profită din toate punctele de vedere", a subliniat Dumitru Costin.

"Eu știu că la stat, când ai contract de management, ești plătit pe niște criterii care înseamnă inclusiv profit, deci cu cât profitul e mai mare, cu atât indemnizația aia variabilă îți crește. Adică îți vin banii ca și când ai fi câștigat la Jackpot, nu? În momentul ăsta sunt unii care fac super venituri. Din cauza asta nu se iau niște măsuri la nivel guvernamental pentru că fiind de stat, unii trebuie să facă super venituri?", a mai mai vrut să știe jurnalistul.

"Așa cum am încercat să explic, marele câștigător este statul pentru că este acționar majoritar. Guvernul beneficiază de umflarea PIB-ului, de venituri suplimentare pe care le colectează din toată economia, deci el e marele câștigător. Pe lângă guvern și stat, cel de-al doilea câștigător îl reprezintă cei care sunt în comisiile de supraveghere a activității acestor companii și în comitetele de direcție.

Aceștia au niște indemnizații fixe lunare, care nu sunt mici deloc. Lumea comenta ce salarii au ăștia la ANRE, dar ar trebui să se uite cât câștigă ăștia din companiile cu capital de stat. Păi câștigă, ca ordin de mărime, cam de două ori mai mult decât cei din ANRE”. 

”Da, dar lumea nu știe”, a intervenit Răzvan Dumitrescu. 

”Nu, nu știe. Pe lângă asta, oamenii ăștia au și o componentă variabilă. Pot să îți dau niște cifre ca să nu le citesc eu cu voce tare și să nu dau nici numele agentului economic, dar ți le dau să le citești tu. Cifrele respective reprezintă indemnizațiile fixe lunare pentru cei din comitetul de direcție și componenta variabilă", a explicat Dumitru Costin.

"Indemnizații acordate membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului”, a citit Răzvan Dumitrescu și a continuat: 

- Președinta Consiliului de Supraveghere, indemnizație fixă lunară - 7231 lei. Componentă variabilă aferentă anului 2021, acordată în anul 2022 - 86.767 lei. 

- Președintele Directoratului, indemnizație fixă lunară - 22.846 lei. Componentă variabilă aferentă anului 2021, acordată în anul 2022 - 959.557 lei.

959.557 lei? Adică aproape un milion? Da, toți primesc, nu numai președintele, toți primesc aceeași componentă variabilă. 959.557 lei, nu se poate așa ceva" a spus Răzvan Dumitrescu, citind documentul primit de la liderul BNS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.