Metalele rare din România: ce resurse avem și cum pot influența economia

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Geolog / Foto: Freepik
Geolog / Foto: Freepik
Pământurile rare, un grup de 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologiile moderne, sunt tot mai căutate la nivel global, iar Europa, dependentă aproape complet de importuri, caută soluții pentru a-și asigura aprovizionarea.

Dintre puținele state europene care dețin astfel de resurse, România se remarcă prin rezervele sale considerabile de pământuri rare și minerale strategice.

Resursele României în materii prime critice

Subsolul românesc adăpostește importante rezerve de pământuri rare și alte minerale critice esențiale pentru industriile viitorului, inclusiv cobalt, grafit, litiu, wolfram, stibiu, telur, germaniu, galiu și zirconiu. Acestea sunt utilizate pe scară largă în industria IT, auto electrice, energie regenerabilă și domeniul apărării.

Printre cele mai importante zăcăminte se numără:

  • Grădiștea de Munte (Hunedoara), cu zirconiu, niobiu, tantal și elemente din grupa pământurilor rare;

  • Ditrău (Harghita), un zăcământ polimetalic ce conține molibden, magnetit și pământuri rare;

  • Glogova (Gorj), cu nisipuri titanifere și conținut de pământuri rare;

  • Grindul Chituc (Constanța), unde s-au identificat rezerve semnificative de titan și zirconiu;

  • Valea Leucii (Bihor), un perimetru care conține cobalt, nichel, bismut și aur.

Istoria exploatării metalelor rare

România are o tradiție minieră milenară, iar în secolul XX a fost unul dintre principalii producători de uraniu, wolfram, titan și zirconiu. În perioada comunistă, regimul Ceaușescu a investit masiv în dezvoltarea industriei metalelor rare, construind uzine specializate și demarând un program nuclear autohton. După 1989, majoritatea exploatărilor miniere au fost abandonate, iar infrastructura de procesare a fost dezafectată.

Citește și: 300.000 de tone de uraniu de la Ștei, luate de ruși în contul ”despăgubirilor de război”

Inițiative actuale și provocări

Uniunea Europeană a adoptat recent Legea privind Materiile Prime Critice (CRMA), care stabilește obiective clare pentru reducerea dependenței de importuri. Printre acestea se numără creșterea extracției interne la 10% din necesarul anual al UE până în 2030. În acest context, România a demarat proiecte pentru redeschiderea unor mine de metale rare și atragerea de investiții în acest sector.

Companii private explorează potențialul zăcămintelor românești, iar combinatul ALUM Tulcea dezvoltă tehnologii pentru recuperarea elementelor rare din deșeuri industriale. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative: lipsa infrastructurii de procesare, impactul asupra mediului și opoziția societății civile față de proiectele miniere.

Impactul economic potențial

Cererea globală pentru pământuri rare și minerale strategice este în continuă creștere, iar valorificarea acestor resurse ar putea genera venituri substanțiale pentru economia românească. Reluarea exploatărilor miniere ar putea revitaliza regiuni monoindustriale afectate de declin economic, iar dezvoltarea capacitații de procesare locală ar adăuga valoare produselor finite.

Așadar, România dispune de resurse importante de pământuri rare și metale strategice, dar exploatarea acestora necesită investiții majore, tehnologii moderne și politici sustenabile. Dacă autoritățile și companiile reușesc să depășească obstacolele, țara noastră ar putea deveni un jucător cheie pe piața europeană a materiilor prime critice.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bitcoin / Foto: Freepik

Criptomonede pe steroizi! Prețurile au explodat peste noapte

Piața criptomonedelor explodează după anunțul lui Trump...

Ursula von der Leyen
Linie de asamblare dintr-o uzină Tesla / Foto: Steve Jurvetson / Flickr
Rușii își pierd răbdarea cu Nord Stream 2
Geolog / Foto: Freepik
La fermă / FOTO: Freepik
Haltbakk Bunkers
Bani / Foto: Oana Pavelescu
Chirie / Foto: Freepik
Hacker / Foto: Freepik
Foto: Freepik / Ilustrație: Oana Pavelescu
Contabil
Emmanuel Macron
Mina de uraniu de la Ștei

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Azi analizăm realitățile industriei de apărare din...

Contor electric
Volodimir Zelenski în timpul întâlnirii cu JD Vance la Munchen
Avion / FOTO: Captură ecran
Transelectrica

Noi obligații pentru furnizorii de energie și gaze

Guvernul a adoptat noi măsuri privind obligațiile...

Companii / FOTO: Freepik

Mari branduri occidentale… care aparțin, de fapt, Chinei

Fie că este vorba despre nume mari aflate în dificultate...

Papa Francisc / Foto: MTI
ANAF / Foto: Oana Pavelescu
Cu Donald Trump președinte războiul nuclear ar fi iminent: Aş trimite submarine nucleare pe coasta Rusiei, în sus şi-n jos
Rompetrol

Rompetrol strânge cureaua. Câți bani a pierdut în 2024?

Rompetrol Rafinare, parte a Grupului KMG International,...

Sebastian Burduja

Cum vor beneficia școlile și spitalele de energie verde?

Ministerul Energiei a semnat contracte de finanțare în...

Xi Jinping / Foto: Arhivă WEF
Lingouri de aur

FT. De ce se mută lingourile de aur din Londra în New York

Investitorii caută refugiu în aur pe fondul temerilor...


pixel