Metalele rare din România: ce resurse avem și cum pot influența economia

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Geolog / Foto: Freepik
Geolog / Foto: Freepik
Pământurile rare, un grup de 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologiile moderne, sunt tot mai căutate la nivel global, iar Europa, dependentă aproape complet de importuri, caută soluții pentru a-și asigura aprovizionarea.

Dintre puținele state europene care dețin astfel de resurse, România se remarcă prin rezervele sale considerabile de pământuri rare și minerale strategice.

Resursele României în materii prime critice

Subsolul românesc adăpostește importante rezerve de pământuri rare și alte minerale critice esențiale pentru industriile viitorului, inclusiv cobalt, grafit, litiu, wolfram, stibiu, telur, germaniu, galiu și zirconiu. Acestea sunt utilizate pe scară largă în industria IT, auto electrice, energie regenerabilă și domeniul apărării.

Printre cele mai importante zăcăminte se numără:

  • Grădiștea de Munte (Hunedoara), cu zirconiu, niobiu, tantal și elemente din grupa pământurilor rare;

  • Ditrău (Harghita), un zăcământ polimetalic ce conține molibden, magnetit și pământuri rare;

  • Glogova (Gorj), cu nisipuri titanifere și conținut de pământuri rare;

  • Grindul Chituc (Constanța), unde s-au identificat rezerve semnificative de titan și zirconiu;

  • Valea Leucii (Bihor), un perimetru care conține cobalt, nichel, bismut și aur.

Istoria exploatării metalelor rare

România are o tradiție minieră milenară, iar în secolul XX a fost unul dintre principalii producători de uraniu, wolfram, titan și zirconiu. În perioada comunistă, regimul Ceaușescu a investit masiv în dezvoltarea industriei metalelor rare, construind uzine specializate și demarând un program nuclear autohton. După 1989, majoritatea exploatărilor miniere au fost abandonate, iar infrastructura de procesare a fost dezafectată.

Citește și: 300.000 de tone de uraniu de la Ștei, luate de ruși în contul ”despăgubirilor de război”

Inițiative actuale și provocări

Uniunea Europeană a adoptat recent Legea privind Materiile Prime Critice (CRMA), care stabilește obiective clare pentru reducerea dependenței de importuri. Printre acestea se numără creșterea extracției interne la 10% din necesarul anual al UE până în 2030. În acest context, România a demarat proiecte pentru redeschiderea unor mine de metale rare și atragerea de investiții în acest sector.

Companii private explorează potențialul zăcămintelor românești, iar combinatul ALUM Tulcea dezvoltă tehnologii pentru recuperarea elementelor rare din deșeuri industriale. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative: lipsa infrastructurii de procesare, impactul asupra mediului și opoziția societății civile față de proiectele miniere.

Impactul economic potențial

Cererea globală pentru pământuri rare și minerale strategice este în continuă creștere, iar valorificarea acestor resurse ar putea genera venituri substanțiale pentru economia românească. Reluarea exploatărilor miniere ar putea revitaliza regiuni monoindustriale afectate de declin economic, iar dezvoltarea capacitații de procesare locală ar adăuga valoare produselor finite.

Așadar, România dispune de resurse importante de pământuri rare și metale strategice, dar exploatarea acestora necesită investiții majore, tehnologii moderne și politici sustenabile. Dacă autoritățile și companiile reușesc să depășească obstacolele, țara noastră ar putea deveni un jucător cheie pe piața europeană a materiilor prime critice.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Șofer de camion / Foto: Freepik
RAdu Miruță - FOTO: Agerpres
Record istoric de turiști români în Bulgaria. Creștere de peste 50% față de perioada prepandemică - FOTO: Arhivă personală
Lukoil
Keir Starmer - FOTO: Agerpres
Alexandru Nazare
Portul Constanța
Este o veste bună pentru cele doua banci
Marco Rubio / FOTO: Wikipedia
Ziua Îndrăgostiților 2026, cea mai scumpă din ultimii 10 ani - FOTO: Freepik@gioiaphoto

Ziua Îndrăgostiților 2026, cea mai scumpă din ultimii 10 ani

Valentine’s Day 2026 marchează cea mai scumpă Zi a...

Ilie Bolojan / Foto: gov.ro
Documente. Freepik.com
Oameni de afaceri / Foto: Freepik

Economia încetinește brusc, IMM-urile cer plan de salvare

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR)...

Casă de schimb valutar

Curs BNR. Cât costă euro și dolarul. Aurul pierde teren

Leul a încheiat săptămâna aproape neschimbat în raport...

TUI
Contabili / Foto: Freepik
Ilie Bolojan / Foto: gov.ro
Mașini depozitate parcarea unui port / Foto: Freepik
Neptun Deep / Foto: Captură video RomGaz / OMV Petrom
kathryn ruemmler (C), nevoită să demisioneze de la conducerea departamentului juridic al Goldman Sachs
Autobuz electric

Adrian Negrescu: Piața gazelor, teren fertil pentru speculă

Piața gazelor din România intră într-o zonă de risc...

Birou. Foto: Freepik.com
Uniunea Europeana

UE accelerează reformele pentru a face față Chinei și SUA

O Uniune Europeană mai rapida şi mai eficienta: liderii...

Freepik.com
Foto: Pexels.com

pixel