Mihai Daraban (CCIR): Cum poate deveni România atractivă pentru companiile relocate din China

Printre cei prezenți se enumeră și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. El a adus în discuție modul în care țara trebuie să fie pregătită pentru a găzdui cât mai multe companii care acum se mută din China, în Europa, pe fondul tensiunilor comerciale în creștere.

Președintele CCIR spune că pentru a ajunge la acest rezultat, Guvernul trebuie să taie o mare sursă de cheltuieli neperformante.

”Ca România să poată să devină atractivă din punct de vedere fiscal. Se discută la ora actuală de relocări, de sfere de producție din China înapoi în Europa și așa mai departe, avem nevoie ca țara să aibă un buget confortabil. Părerea noastră este că acest buget confortabil nu poate fi făcut decât printr-o reorganizare administrativă a țării.

Nu mai putem sta cu aceleași județe din 1968. Nu văd de ce în loc de 42 de județe nu ar fi 10 sau 15, pentru că eu sau dumneavoastră ca persoane fizice sau juridice nu am avut niciodată nevoie de un act administrativ de la vreun consiliu județean. Eu am intrat într-un consiliu județean doar ca să-mi beau cafeaua, deci nu văd de ce să existe 42 de consilii județene, ca să nu vă zic că nu înțeleg de ce există ele ca entități pentru că avem și prefecturi pe de altă parte, dar asta e altă discuție”.

Mihai Daraban a mai spus că, pentru a reduce aceste cheltuieli, ar trebui ca Guvernul să intervină și la un nivel mai mic, în contextul în care există diferite orașe în care trăiesc puțin pesete o mie de locuitori, locuri în care administrațiile dispun de mai mulți bani din partea statului decât ar fi necesar, sume care în fond nu se justifică.

”Să nu mai fie comune sub 5000 de locuitori, orașe sub 10.000 locuitori și chiar acest oraș în care ne desfășurăm activitatea, ultimul recensământ din 2021 arată că populația Bucureștiului este 1.716.000 de locuitori. Cu alte cuvinte el pare mai sufocat pentru că sunt foarte mulți oameni din localități limitrofe, plus din provincie care vin pe timp de zi în București, nu văd de ce să existe 7 primării în București, cu 7 consilii, cu 7 bugete, un primar plantează palmieri, altul îi scoate, nu înțeleg de ce atâta risipă bugetară”.

Despre cum am putea înlocui investițiile care sunt făcute de mântuială de către administrațiile locale din toate părțile țării, astfel încât primarii și sinecurștii să aibă de profitat de pe urma banilor publici, cu investiții performante care să aducă bani la bugetul de stat, soluția stă tot aici, în reducerea numărului de localități și județe. Mihai Daraban dă exemplul sălilor de sport pe care zac nefolosite în mai toate satele țării. 

”Nu am văzut o anchetă jurnalistică să vedeți câte săli de sport, care costă 20 milioane de lei, adică 4 milioane de euro, sunt răspândite pe toată suprafața țării și să zicem că funcționează 10% din ele, aducțiuni de gaz și canalizare la care nu s-a cuplat nimeni, școli făcute în zone în care nu sunt copii ș.a.md., bani risipiți.

De aceea, noi luptăm pentru acel confort bugetar pentru a deveni atractivi. Eu aș scădea toate taxele pentru business-uri și pe forța de muncă dar bineînțeles că suntem și noi conștienți că nu se poate așa, în schimb trebuie făcută această tăiere masivă din ceea ce înseamnă aparat administrativ al statului”.

Întrebat dacă a fost luată o inițiativă în acest sens de către guvernați, Mihai Daraban a replicat că: ”Domnul prim-ministru s-a exprimat în acest sens chiar acum câteva luni, într-adevăr, la dânșii miza aceasta electorală câteodată îți blochează inițiativele ca să o spun așa, dar până la urmă trebuie făcută, să înțeleagă și acei primari, care probabil vor alege calea pribegiei, că nu se mai poate funcționa așa, că nu este un sac fără fund acest buget, că nu poți să construiești anapoda”, a conchis președintele CCIR.

Mai multe în VIDEO: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.