Modificare a Codului muncii privind durata timpului de lucru şi noi obligaţii pentru angajaţi şi angajatori

A fost înregistrată la Senat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/3003 - Codul muncii şi a art.6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.

"Durata timpului de lucru reprezintă un element fundamental al relaţiilor de muncă şi o componentă esenţială a drepturilor fundamentale ale salariaţilor. Reglementarea acesteia este crucială nu doar pentru organizarea eficientă a activităţilor economice, dar şi pentru protecţia sănătăţii, siguranţei şi bunăstării angajaţilor. În contextul unei societăţi în continuă schimbare, în care ritmul de lucru şi cerinţele profesionale devin din ce în ce mai intense, reglementarea timpului de lucru îşi dovedeşte rolul de a asigura un echilibru între nevoile economice ale angajatorilor şi drepturile fundamentale ale salariaţilor la un trai demn şi sănătos. Repausul este un element esenţial pentru prevenirea efectelor negative ale muncii asupra sănătăţii angajaţilor, dar şi pentru îmbunătăţirea performanţei profesionale, precum şi pentru menţinerea echilibrului între viaţa profesională şi viaţa personală, având un impact direct asupra bunăstării generale a salariaţilor.

(...) Directiva 2003/88/CE privind aspecte ale organizării timpului de lucru stabileşte cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru organizarea timpului de lucru în Uniunea Europeană. Actul prevede că statele membre trebuie, printre altele, să se asigure că toţi lucrătorii au dreptul la o săptămână de lucru medie maximă de 48 de ore. În funcţie de normele naţiomle în vigoare. această limită poate fi mediată pe o perioadă de referinţă de până la 4, 6 sau 12 luni", explică iniţiatorii în nota de fundamentare a proiectului.

Modificările propuse

Iniţiatorii explică: "În România, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii reglementează durata normală şi maximă a timpului de lucru, precum şi durata repausului zilnic şi săptămânal. În contextul actual al pieţei muncii din România, un salariat poate încheia simultan mai multe contracte individuale de muncă, dar, în absenţa unor prevederi clare, o parte dintre angajaţi sunt în situaţia depăşirii fără limită a duratei rezonabile a timpului de lucru zilnic, a lipsei repausului legal necesar şi a suprapunerii programului de muncă.

În sectorul privat, angajatorul are mai multă libertate în gestionarea programului de lucru, inclusiv în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate şi flexibilitatea acestora, având în vedere că telemunca a devenit o practică tot mai frecventă, iar scopul principal al acestui sector este maximizarea eficientei economice. (...)

În sectorul public, unde statul are un rol direct în protecţia drepturilor angajaţilor, dar şi în garantarea unei administrări eficiente a serviciilor publice, reglementarea clară a duratei timpului de lucru este imperios necesară.

În confomitate cu art. 41 alin. (2) din Constituţia României care garantează dreptul la condiţii de muncă sigure şi sănătoase, cu prevederile Directivei Europeane 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru şi cu art. 31 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu art. 114-115 şi art.135 din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, prezenta propunere legislativă reglementează durata maximă zilnică a timpului de muncă în cazul salariaţilor care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

De asemenea, iniţiativa legislativă prevede şi obligaţia angajatorului de a solicita salariatului o declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa altor contracte individuale de muncă şi durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract, precum şi obligaţia de a verifica situaţia salariatului în Registrul General de Evidenţă a salariaţilor REVISAL/REGES - ONLINE, dar şi obligaţia salariatului de a da această declaraţie, obligaţii care vor asigura transparenţa şi respectarea limitelor legale, dar vor preveni şi eventuala plată necuvenită a impozitului, respectiv a contribuţiilor sociale.

Totodată, pentru aplicarea noilor prevederi, Inspecţia Muncii va controla respectarea duratei maxime a timpului de lucru şi va asigura implementarea şi administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidenţă a salariaţilor REVISAL/REGES - ONLINE, care semnalează depăşirea acestei durate ca umare a cumulului de contracte individuale de muncă. 

Beneficiile prevederilor prezentei propuneri legislative sunt evidente şi semnificative: reducerea riscului de oboseală cronică, reducerea absenteismului, creşterea eficienţei şi productivităţii muncii, responsabilizarea angajatorilor, prevenirea abuzurilor, stimularea unui mediu de lucru echitabil şi competitiv, impozitarea corectă a veniturilor, reducerea cheltuielilor publice".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.