"Categoriile cele mai vulnerabile au fost de-a lungul timpului exploatate în lupta pentru putere a diferitelor regimuri aflate la conducere. După cel de-al doilea război mondial, ţăranii români au fost păcăliţi de regimul totalitar nou instaurat şi împroprietăriţi cu pământ pentru a vota Partidul Comunist. Ulterior, în urma unui decret li s-a confiscat totul, inclusiv animalele şi alte avuţii. Cei ce s-au împotrivit au fost deportaţi sau trimişi în închisoare.

La acea vreme agricultura era activitatea profesională dominantă în România, reprezentând aproximativ 70% din economia ţării, iar prin procesul îndelungat de colectivizare ce a durat din 1949 până în 1962, ţăranii au ajuns să îşi lucreze propriul pământ fără a primi aproape nimic la schimb. Această practică a devenit comună pe teritoriul României şi se perpetuează până în prezent, fapt ce justifică numărul mare de ţărani cu gospodării individuale. Satele româneşti au fost condamnate la sărăcie şi chiar înfometare. Trebuie precizat faptul ca această categorie de oameni nu a avut posibilitatea unei alte profesii sau îndeletniciri. Cu toate acestea, această practică a ţăranilor a reprezentat de-a lungul regimului comunist un pilon esenţial la economia României", se arată în expunerea de motive a proiectului.

Realitatea socio-economică actuală

"În prezent, foştii lucrători din agricultură trăiesc cu pensii semnificativ de reduse, care nu le asigură un trai decent după o activitate profesională îndelungată. Astfel, aceştia se regăsesc adeseori în dificultăţi economice atunci când vine vorba de procurarea medicamentelor, a alimentelor şi plata serviciilor necesare traiului. Astfel, nu se poate vorbi despre echitate într-un regim democratic atunci când există o discrepanţă atât de mare între pensii. Mai mult, aceste discrepanţe nu sunt justificate nici de natura muncii.

Munca agricolă este una asiduă şi definitorie pentru societatea românească, contribuind semnificativ la economia ţării de-a lungul istoriei. în consecinţă, pensia trebuie să reflecte natura acestei munci. Prezentul sistem de pensii este unul total injust, bazându-se pe pensii speciale pentru anumite categorii în mod nejustificat şi neglijând în acelaşi timp pensionari cu contribuţii semnificative la societate. (...)

La nivel naţional sunt aproximativ 150.000 de pensionari cu indemnizaţie sociala, în fiecare an micşorându-se acest număr (in 2015 numărul acestora era 463.626). Pe de altă parte, în legile speciale, cea mai mică pensie medie este de 4.930 lei, iar cea mai mare pensie medie este de 19.800 lei. Potrivit statisticilor, majoritatea pensionarilor din agricultură sunt femei, care pe lângă activitatea din CAP au trebuit să se ocupe de casă şi de copii. Modul în care sunt nevoite să-şi petreacă astăzi bătrâneţile este unul total inechitabil din punct de vedere social. Această categorie vulnerabilă trebuie protejată şi ajutată. Nimeni nu poate supravieţui cu o sumă de 1.200 de lei pe lună în România anului 2024.

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate, în prezent - indemnizaţie socială, în trimestrul al Il-lea al anului 2021, a fost de 932,0 mii persoane, din care: 134,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,9% din totalul acestora, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Practic, pentru că nivelul a mai mult de jumătate din pensiile de agricultori este scăzut, e nevoie ca beneficiarilor să li se completeze veniturile până la nivelul pensiei sociale minime garantate", explică iniţiatorii proiectului.

Documentul poate fi studiat aici.

Fezabilitate şi Eficienţă

"Din moment ce punctul de pensie reprezintă valoarea de referinţă în calcularea pensiilor de asigurări sociale, prin ridicarea valorii acestui punct de pensie, se asigură automat o creştere substanţială a pensiei generale, creştere ce răspunde nevoilor sociale. Această creştere este de aproape 50% şi fiind multiplicată cu punctajul mediul anual, ar conduce la un cuantum al pensiei îmbunătăţit semnificativ. Cu toate acestea, creştere nu va împovăra excesiv sarcina statului şi aplicarea bugetului. Trendul statistic arată faptul că această categorie este în scădere.

Aceste persoane reprezintă o categorie uitată, ce are nevoie de sprijin social. Este însă puţin probabil ca aceasta să se perpetueze în generaţiile viitoare şi să creeze o problemă bugetară pe termen lung. Aşadar, ea trebuie susţinută în prezentşi nu pentru mulţi ani din moment ce generaţia care beneficiază de această pensie este una îmbătrânită. (...) 

Având în vedere cele prezentate, vă propunem adoptarea iniţiativei legislative ce îşi propune modificarea punctajului de pensie pentru agricultori de la 0,57255 puncte la 1,00 puncte", prevede proiectul de lege.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.