Piața neagră înflorește în România. Adrian Negrescu: ”Nici pensionarii nu au reușit să-i protejeze!”

Adrian Negrescu spune că una din cauze este, evident, prețul iar TVA-ul de 19% nu este un avantaj: ”Din păcate, cel mai mare risc în momentul de față, este faptul că multe dintre companii, mai ales din zona micro, aleg să lucreze la negru din prisma problemelor pe care le înregistrează cu facturile, cu prețurile, cu scăderea vânzărilor, cu scăderea puterii de cumpărare”.

În ceea ce privește efectul pe termen lung a tendinței românilor de a cumpăra de pe piața neagră, economistul a explicat că: ”Sunt două două aspecte diferite. În primul rând, este o scădere a încasărilor statului din TVA și accize din taxele pe care aceste companii ar trebui să le plătească, iar pe de altă parte este o lipsă de competitivitate în economie. Gândiți-vă că o firmă normală, care plătești toate taxele, trebuie să concureze cu o companie care preferă să lucreze la negru. Vorbim aici inclusiv de produse alimentare, de de alimente, de îmbrăcăminte, încălțăminte, absolut tot ceea ce cumpără românii. Zona asta de competitivitate trebuie tratată mult mai serios, din punctul meu de vedere”.

Adrian Negrescu a mai spus că din partea ANAF există niște controale pe multe segmente de piață, în așa fel încât să reducem această plată fără chitanță și fără factură. Da, cred că mai e mult de făcut până să ajungem ca, întradevăr, toată lumea să respecte regulile unei economii funcționale”, a mai spus expertul într-o intervenție la B1TV.

Despre responsabilitatea a ceea ce se întâmplă la ora actuală Adrian Negrescu a spus că unul dintre cei responsabili este și Guvernul: ”Are și Guvernul o vină importantă, aceea că a lăsat practic inflația să zburde în România în 2022. Gândiți-vă că, până la urma urmei, prețul energiei și gazelor, care a crescut de 3-4 ori anul trecut, a influențat cam tot ce înseamnă produs, serviciu, tot ceea ce cumpărăm noi. Și statul e vinovat aici pentru că energia și gazele sunt produse de companii de stat. Dacă reușeam să ținem în frâu prețurile la energie și gaze, cam 70 la sută din inflația pe care noi am simțit-o anul trecut și o simțim cu vârf și îndesat și în 2023, ar dispărea și prețurile și puterea de cumpărare se mențineau la un nivel cât de cât acceptabil, dar asta e!. Statul s-a bucurat de banii din inflație, a adunat mai mulți bani la buget și a îndestulat practic eșantionul de 1,2 milioane de bugetari cu salarii din ce în ce mai mari. Nu a făcut reforme și, iată, victimele le regăsim în economia reală, acolo unde multe dintre companii se sufocă, iar oamenii caută tot felul de soluții să cumpere mai ieftin, cu riscurile aferente”, a mai spus Negrescu.

Despre perspectivele evoluției nivelului de trai al românilor în 2023, economistul a spus că: ”Doar pentru că inflația în România continuă să scadă, nu înseamnă că prețurile or să scadă în 2023. Faptul că inflația se temperează și acest lucru este un câștig, asta nu înseamnă că prețurile nu continuă să crească. Dimpotrivă. Cresc prețurile însă mai puțin decât anul trecut”, a afirmat expertul care a continuat explicând că ”puterea de cumpărare, banii pe care noi i avem în buzunar se devalorizează, nu mai valorează atât de mult. Și vedem acest lucru de fiecare dată când mergem în hipermarket și facem cumpărături. Coșul costă cu cel puțin 40, dacă nu chiar 60 la sută mai mult decât anul trecut. Bineînțeles că oamenii nu câștigă, nu le-au crescut salariile, nu le au crescut veniturile cu 60-70 la sută, astfel încât s-au adâncit în sărăcie. Iar cel mai bun exemplu îl reprezintă situația pensionarilor, acolo unde indexarea aceea de 2-2,5 la sută a fost sub nivelul inflației. Nici măcar pe acești oameni care depind de statul român nu am reușit să le asigurăm o creștere a pensiilor, măcar la nivelul inflației percepută de ei”, a conchis economistul Adrian Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.