Raport: Creştere economică 5% şi inflaţie sub 3% în 2025
Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
S-au făcut ultimele calcule
S-au făcut ultimele calcule
România va atinge un vârf de creştere economică de 5% în 2025, potrivit unui raport.

România va atinge un vârf de creştere economică în anul 2025, când avansul PIB este estimat la 5%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024 - 2026.

În perioada menţionată, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,8% în condiţiile în care, în 2024 este creionat un avans al PIB de 4,8% iar în 2026 de 4,5%.

"Estimarea are ca fundament o accelerare a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei, în condiţiile unei absorbţii cât mai bune a fondurilor europene din PNRR şi din cadrul financiar multianual. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o tendinţă de diminuare treptată", se precizează în document.

Pe partea ofertei, construcţiile vor reprezenta domeniul cel mai dinamic, accentul fiind pus cu precădere pe derularea proiectelor finanţate din PNRR şi pentru care se estimează o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 9%. Pentru sectorul terţiar se prevede un ritm mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.) şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evoluţie susţinută. În ceea ce priveşte sectorul industrial, ritmul anual de creştere este estimat la 4,6%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu tehnologii avansate şi aport sporit de valoare adăugată brută.

Creşterea preţurilor de consum la sfârşitul anului va încetini semnificativ în 2024, la 3,7%, de la 8% în 2023, urmând să ajungă la 2,9% în 2025 şi 2,6% în 2026.

Potrivit documentului citat, previziunile cu privire la rata inflaţiei au luat în calcul atât ani agricoli normali cât şi stabilizarea preţurilor la energia electrică, gaze naturale, petrol şi alte materii prime la nivel global, precum şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale în raport cu moneda europeană.

Câştigul salarial mediu net lunar va urca constant în anii următori, de la 4235 lei în 2023, la 4686 lei în 2024, 5071 lei în 2025 şi 5451 lei în 2026. Rata şomajului va scădea uşor în perioada următoare, de la 2,7% în 2023, la 2,6% în 2024, 2,4% în 2025 şi 2,3% în 2026.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi şi proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023 care prevede o creştere a economiei de 2,8% şi un deficit bugetar de 4,4% din PIB. 

 

Vezi şi: Buget 2023. Date oficiale din proiect: Ce se întâmplă cu salariile, indemnizaţiile şi sporurile

 

Cifre oficiale din nota de fundamentare a proiectului de buget pentru anul 2023. În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu 2.500 lei; în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepţia soldei de grad şi a salariului de grad de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; menţinerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2022; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepţii prevăzute de lege, se arată în document.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Cod galben de inundaţii, sâmbătă seara. Zonele vizate

A fost emis un cod galben de inundaţii.

Compania de audit a Trump Media, acuzată de fraudă

Firma de audit a Trump Media, compania care conduce...

Datoria guvernamentală a sărit de 52% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat cifrele privind...


pixel