Primele lovituri

În primele ore ale invaziei rusești, multe instalații ucrainene au fost distruse sau avariate cu rachete Kh-101 sau Kh-555 (AS-15 Kent), lansate de bombardierele strategice rusești Tu-95 Bear. Pe mare, câteva fregate și submarine ale Flotei Mării Negre au lansat, de asemenea, rachete 3M-54 Kalibr (SS-N-27 Sizzler). Forțele terestre au participat, de asemenea, la primele bombardamente cu tiruri de rachete Iskander 9K720 (SS-26 Stone). Aceste mijloace diferite reprezintă principalele rachete de precizie cu rază lungă de acțiune din arsenalul rusesc, dar și cele mai moderne:

- Kh-101 în serviciu din 2012

- 3M-54 în serviciu din 2015

- 9K720 în serviciu din 2006. 

O precizie nu prea precisă

Strategia rusă nu acordă prea mult loc bombardamentelor de mare precizie: în plin Război Rece, forțele NATO au dezvoltat bombe ghidate cu laser și rachete ghidate de mare precizie. Aceste noi sisteme au fost concepute pentru a reduce pagubele colaterale, sporind în același timp eficiența munițiilor, atât de mult încât, în prezent, unele muniții au o precizie de un metru! Ca urmare a lipsei de interes a sovieticilor pentru munițiile de precizie, sistemele rusești dezvoltate ulterior au lovit uneori cu o precizie de aproximativ zece metri. 

Că este așa o demonstrează imaginile satelitare din primele zile ale conflictului, cum ar fi pista de aterizare a bazei aeriene Jitomir: se poate vedea cum rachetele au căzut pe lângă țintă, adică pistele de aterizare și decolare. 

Rachete "noi", dar folosite deja

Deoarece conflictul durează mai mult decât se aștepta, diferitele lovituri rusești scad în intensitate, astfel că țintele rămân intacte. Mai mult, neoficial se vorbește despre o diminuare dramatică a stocurilor de rachete rusești...

Această scădere a lansărilor este, de asemenea, în concordanță cu o diferențiere a echipamentelor desfășurate pentru a continua distrugerile în profunzime: rachete aer-sol de tip stand-off Kh-59 (Kingbolt) au fost lansate la câteva săptămâni după începerea conflictului. Ciudat este că aceste rachete rareori folosite au fost trase asupra unor ținte fără valoare militară și, prin urmare, fără apărare, cum ar fi depozitele de cereale.

Rachete cu rază lungă de acțiune

În sfârșit, rachetele cu rază lungă de acțiune nu au dispărut în totalitate, dar devin tot mai rare: ele sunt folosite în special pentru a distruge noduri feroviare ucrainene importante sau mari depozite de muniții și armamente occidentale. 

Dar rușii au profitat și de stocurile de rachete care nu au fost aruncate în luptă. Este vorba despre rachetele anti-navă utilizate ca rachete de croazieră împotriva țintelor terestre. Așa s-a întâmplat, de exemplu, la începutul lunii martie, când Ministerul rus al Apărării a filmat lansarea de rachete P-600 Onyx de pe sistemele K-300P Bastion P (SS-C-5 Stooge).

Ilustrativ este și faptul că, la începutul lunii mai, un bombardier Tu-22M3 a filmat lansarea unor rachete aer-sol anti-navă Kh-22 (AS-4 Kitchen)... care au intrat în serviciu în anii 1960! Aceste rachete nu sunt foarte precise și nu este clar dacă au fost retrase și reactivate sau doar depozitate (și retrase neoficial) și apoi reutilizate în Ucraina. Problema este că precizia lor scăzută poate spori numărul victimelor civile din Ucraina, sporind în același timp necesitatea unor lovituri multiple cu rachete asupra unor ținte ucrainene specifice.

În sfârșit, pe partea terestră, trupele rusești au repus în funcțiune OTR-21 Tochka (SS-21 Scarab), după cum confirmă o înregistrare video a unui convoi din 30 martie: acesta include opt OTR-21 Tochka (SS-21 Scarab), nouă camioane Kamaz (unele dintre ele transportând containere cu rachete de croazieră) și mai multe vehicule de comunicații în apropiere de Gomel (Gomel, Belarus). 

Citește și Drone sau avioane de luptă? Pariul US Air Force în fața provocării chineze

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.