Refugiați, energie, Rusia: Merkel nu regretă nimic

Fostul cancelar, acum în vârstă de 70 de ani, este acuzată astăzi că a lăsat o Germania periculos de dependentă de gazul rusesc ieftin și că a contribuit la ascensiunea extremei drepte prin politica ei de deschidere față de migranți.

Absentă din viața politică de când a părăsit puterea, la sfârșitul lui 2021, Angela Merkel vorbește din nou într-un moment în care actualitatea este marcată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de campania electorală din Germania în vederea alegerilor legislative anticipate din februarie.

Refugiați

Nu a fost niciodată, ca acum, atât de atacată din cauza modului în care a gestionat criza migrației, când a cerut să nu fie respinși refugiații care soseau la granițele țării în septembrie 2015. De altfel, motivațiile de la acea vreme, „viziunea ei asupra Europei și a globalizării” a determinat-o să scrie aceste memorii.

Pronunțând fraza devenită emblematică - „Vom ajunge unde trebuie” („Wir schaffen das”) – ea a expus „o atitudine”: „unde există obstacole, trebuie să muncim împreună pentru a le depăși”.

În același timp, Merkel recunoaște că „nici acum nu înțelege”, cu referire la un selfie făcut cu un refugiat sirian, „cum o față amabilă dintr-o fotografie poate fi suficient pentru a incita legiuni întregi să-și părăsească patria”.

Deși afirmă că „Europa trebuie să-și protejeze întotdeauna granițele externe”, ea subliniază că „prosperitatea și statul de drept vor face întotdeauna din Germania și Europa (...) locuri în care dorim să trăim.

Cu privire la ascensiunea formațiunii de extremă-dreapta germană AfD, ea avertizează partidele democratice: dacă „ele cred că pot stopa ascensiunea AfD continuând la nesfârșit să învârtă aceleași teme, fără a propune soluții concrete la problemele existente, se înșeală amarnic. Vor eșua”, atrage agenția fostul cancelar german.

Energie

De la invazia Ucrainei din februarie 2022, i s-a reproșat că a făcut Germania dependentă de livrările de gaze rusești. Dar, subliniază ea, construirea gazoductului Nord Stream 1 fusese semnată de predecesorul ei, social-democratul Gerhard Schröder, devenit ulterior președinte al comitetului de acționari și al consiliului de supraveghere al acestei companii.

Pentru Nord Stream 2, a doua conductă care a intrat vreodată în funcțiune, căreia i-a dat undă verde  după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, ea explică că, la acea vreme ar fi fost „greu de acceptat, atât în Germania (. ..) cât în ​​multe state membre UE” importul altor combustibili, mai scumpi.

De asemenea, justifică această alegere prin abandonarea treptată a energiei nucleare, decisă în 2011 în urma dezastrului de la Fukushima: „gazele naturale au îndeplinit mai mult ca niciodată funcția unei tehnologii fosile de tranziție” în așteptarea ca energiile regenerabile să preia controlul. 

Rusia

Niciun alt lider nu este la fel de criticat în aceste memorii ca președintele rus Vladimir Putin, pe care ea îl descrie drept „un om aflat mereu de veghe, veșnic temător să nu fie maltratat, gata mereu să lovească, să-i lase pe alții să aștepte ca o manifestare a puterii sale”. 

Totuși, ea „continuă să creadă” că „în ciuda tuturor dificultăților (...) a făcut bine că a insistat (...) să nu permită ruperea contactelor cu Rusia (...) și să păstreze legături inclusiv prin relații comerciale – dincolo de beneficiile economice reciproce.”

Pentru că, subliniază ea, dincolo de multe altele, „Rusia a fost și este, alături de Statele Unite, una dintre principalele două puteri nucleare ale lumii” și este vecina Europei. 

Ea își apără în continuare opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO la summitul de la București din 2008, considerând iluzoriu să se creadă că statutul de candidat ar fi protejat-o de agresiunea lui Putin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.