Relații bilaterale SUA/China/UE: Spre o nouă paradigmă. Analiză

Iar așa cum subliniază numeroși analiști, pentru a evita un război comercial, în condițiile în deja se confruntă cu un război militar în Ucraina, Europa trebuie să renunțe la naivitate și să aplice strict principiul reciprocității. 

Context

Cele trei zone economice (Statele Unite, China, Uniunea Europeană) reprezintă împreună aproape două treimi din PIB-ul mondial. Aflate într-o etapă de reconfigurare, relațiile lor bilaterale vor fi decisive pentru viitorul economic al acestor zone dar și pentru întreaga economie mondială.

Europa este atacată, practic, din toate părțile: de Rusia la nivel militar, de China la nivelul mașinilor electrice, a panourilor fotovoltaice și nu numai, ba chiar de Statele Unite prin Inflation Reduction Act (IRA, cu subvențiile ei masive). Europa trebuie să răspundă, dar fără a declanșa un război comercial. Cea mai simplă și mai rapidă soluție este să aplice, pur și simplu, reciprocitate în relațiile comerciale.

Odată cu creșterea tensiunilor geopolitice și comerciale, fiecare dintre aceste puteri economice caută să-și dezvolte independența strategică în diverse domenii: tehnologic, industrial, alimentar, digital, sănătate, energie, militar. Totuși, această căutare a autonomiei implică în mod evident regionalizarea producției. Este ceea ce China impune de multă vreme cu Joint Ventures-ului ei, iar  Statele Unitecu IRA. Europa trebuie acum să urmeze exemplul.

Sectorul auto, ca model

Sectorul auto, strategic și mai vizibil decât multe altele, ar putea servi drept model pentru toată producția strategică (mașini electrice, baterii, panouri fotovoltaice etc.). Ideea nu este de a refuza aceste produse, surse de progres, ci de a sprijini aceste tranziții și creșterea competențelor Europei, protejându-și industria și asta într-un cadru echitabil: cel al reciprocității. În orice caz, așa crede Stéphane FAURE, expert în evaluări geostrategice.

Reciprocitatea

În ceea ce privește China, reciprocitatea trebuie să fie piatra de temelie, spune, la rândul său, Kevin Thozet, de la  Carmignac. Europa ar trebui să aplice imediat aceleași reguli impuse de China companiilor europene: taxe vamale echivalente, constrângeri privind locația producției, obligații de a trece prin asociații în participație deținute la maximum 50%, restricții privind proprietatea străină, cote de producție, transferuri de tehnologie. Ideea nu este de a depăși ceea ce face China, ci pur și simplu de a răspunde în oglindă. O soluție corectă, rapidă și de netăgăduit, păstrând sistemul productiv european fără un război comercial frontal, într-o logică a concurenței loiale. 

Sfârșitul naivității

Dacă relația bilaterală dintre Statele Unite și China pare să fie scrisă cu bariere vamale din ce în ce mai mari, cu IRA și America first, Europa se află sub atacul industriei, unul dintre atuurile sale istorice în timp ce se află și ea într-o situație de dependență vizavi de Statele Unite la nivel militar, energetic, tehnologic și digital. Fără un răspuns echivalent la IRA și fără reciprocitate a constrângerilor, sectoare-cheie precum industria europeană vor slăbi. În fața  Stateore Unite, Europa trebuie să renunțe la naivitate și să ceară o relație economică corectă și echilibrată, bazată pe autonomie strategică și reciprocitate respective.

O nouă lume multipolară

Pentru Europa, a se baza pe aplicarea strictă a reciprocității ar avea un dublu merit: acela de a proteja, pe de o parte, împotriva invaziei chineze, cât, pe de altă parte, împotriva efectelor IRA americane. Într-adevăr, din punct de vedere macroeconomic, strategiile americane și chineze converg: protecția pieței interne, investiții publice masive și dezvoltarea supracapacității industriale care amenință concurenții europeni. Această soluție ar împinge toți actorii economici globali, inclusiv americani și chinezi, să investească și să producă masiv în Europa pentru a accesa piața europeană. Această mișcare de deglobalizare și regionalizare a lanțurilor valorice (America de Nord, China, Europa) va duce cu siguranță foarte probabil la un regim mai inflaționist. Cu toate acestea, departe de a fi o problemă, o inflație moderată în jur de 3% până la 4% ar fi de fapt de preferat pentru a rezolva dezechilibrele actuale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.