România, ţinută de Austria în afara Schengen. Iohannis: Acest vot m-a supărat şi m-a dezamăgit

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat luni seară "supărat şi dezamăgit" de faptul că România nu a obţinut toate voturile în vederea aderării la spaţiul Schengen şi a menţionat că este hotărât să ducă lucrurile "mai departe" până când ţara noastră va deveni membră a spaţiului de liber schimb.

"România este foarte activă în combaterea migraţiei ilegale. De aceea, nici românii nu au înţeles de unde până unde acest refuz. Şi oamenii sunt supăraţi, mulţi sunt de-a dreptul revoltaţi şi pot să îi înţeleg. Dar în politică nu contează dacă eşti supărat sau frustrat sau bucuros. În politică noi suntem aleşi pentru a rezolva problemele comunităţii, problemele naţiunii şi asta voi face eu în continuare.

Acest vot, chiar dacă m-a supărat şi m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi şi personal voi rămâne foarte conectat la fenomen şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a Spaţiului Schengen.

Asta nu va fi simplu. Acum, miercuri şi joi, probabil şi vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European şi cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întruneşte iar Consiliul JAI şi din datele pe care le avem în acest moment este greu de crezut că în aşa puţine zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă", a arătat Iohannis, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni. 

Cancelarul austriac Karl Nehammer apără vetoul ţării sale împotriva aderării României şi Bulgariei

Cancelarul austriac Karl Nehammer a apărat vetoul ţării sale împotriva aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând duminică faptul că Austria trebuie să acţioneze la nivel naţional întrucât în alte ţări ale Uniunii Europene există o presiune insuficientă împotriva trecerilor neînregistrate ale frontierei, potrivit postului de radio austriac ORF.

Şeful executivului austriac a reluat argumentul adus de către ministrul de interne austriac Gerhard Karner, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de săptămâna trecută: 75.000 dintre cei peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil nu au fost deocamdată înregistraţi. El a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria.

''România şi Bulgaria au cifre diferite. Aceste ţări nu pot cunoaşte numărul adevărat dacă ele nu au înregistrat oamenii'', a explicat Nehammer discrepanţa dintre informaţiile prezentate de cele două ţări şi de autorităţile austriece.

El a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o ''presupunere absurdă'' existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară, prevăzute pentru finalul lunii ianuarie.

De asemenea, Karl Nehammer s-a declarat convins că vetoul ţării sale faţă de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen nu va avea consecinţe negative pentru companiile austriece prezente în cele două ţări, fiind vorba de două chestiuni separate - o problemă de securitate şi una de politică economică.

El a subliniat că un eventual boicot la adresa companiilor austriece le-ar afecta negativ mai degrabă pe cele două ţări în cauză, întrucât companiile respective aduc bani şi creează locuri de muncă.

Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă joi, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, desfăşurat la Bruxelles. Potrivit unor surse concordante de la Bruxelles, respingerea s-a făcut cu două voturi împotrivă, al Austriei şi al Ţărilor de Jos. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.