Sfârșit lamentabil pentru sonda spațială a rușilor

Sâmbătă, "în jurul orei 14.57 (11.57 GMT), comunicarea cu Luna-25 a fost întreruptă", a anunţat agenţia spaţială rusă într-un comunicat duminică. "Conform rezultatelor preliminare" ale anchetei, dispozitivul "a încetat să mai existe în urma unei coliziuni cu suprafaţa lunară", a adăugat Roscosmos.

Luna-25 a fost prima misiune selenară a Rusiei după ce misiunea Luna-24 a Uniunii Sovietice a adus pe Pământ mostre de pe Lună, în 1976.

O rachetă Soiuz 2.1 care transporta sonda Luna-25 a fost lansată de pe cosmodromul Vostochni, la 5.550 km est de Moscova, pe 11 august, la 02:11, ora Moscovei. Sonda a fost propulsată de pe orbita Pământului către Lună puţin peste o oră mai târziu, relatează Reuters.

Sonda selenară a intrat pe orbita Lunii pe 16 august şi urma să aselenizeze în mod controlat luni.

Sâmbătă, "aparatul s-a mutat pe o orbită imprevizibilă" şi s-a prăbuşit pe Lună, după cum a explicat Roscosmos.

Agenţia a precizat că o comisie specială cercetează circumstanţele eşecului misiunii sondei selenare. "O comisie interministerială" va fi responsabilă de elucidarea "motivelor" incidentului care a provocat "pierderea" Luna-25, a mai anunţat Roscosmos, care nu a oferit informaţii privind posibilele cauze aflate la originea problemei tehnice.

Anterior, Roscosmos a anunţat că o "situaţie anormală" a survenit în timp ce centrul de control al misiunii încerca să poziţioneze sonda pe orbita de pre-aselenizare sâmbătă la ora 11.10 GMT, înaintea aselenizării programate luni.

Eşecul misiunii ar evidenţia declinul puterii spaţiale a Rusiei comparativ cu perioada de glorie din timpul Războiului Rece, când Moscova a fost prima care a lansat un satelit pe orbita Pământului - Sputnik 1, în 1957 -, iar cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu, în 1961, notează Reuters.

Rusia nu a mai încercat să efectueze o misiune selenară de la Luna-24 în 1976, când Leonid Brejnev era la conducerea fostei URSS.

Potrivit programului misiunii Luna-25, sonda ar fi trebuit să execute o aterizare controlată la Polul Sud al Lunii la data de 21 august, conform oficialilor ruşi din domeniul spaţial.

Rusia concurează cu India, a cărei sondă Chandrayaan-3 este de asemenea programată să aselenizeze la polul sudic al Lunii săptămâna viitoare la 23 august, şi, pe scară mai largă, cu SUA şi China, ambele având ambiţii selenare avansate.

În ultimele trei decenii, Rusia a luat în considerare diverse misiuni selenare, care au fost amânate sau abandonate în contextul haosului produs de căderea în 1991 a Uniunii Sovietice şi de tulburările economice şi politice care au urmat.

Eşecul din 2011 al misiunii Fobos-Grunt, având ca destinaţie una dintre lunile lui Marte, a subliniat provocările cu care se confruntă programul spaţial al Rusiei: sonda nu a putut părăsi orbita Pământului şi a căzut înapoi pe planeta noastră, prăbuşindu-se în Oceanul Pacific, în 2012, aminteşte Reuters. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.