Schengen. Se cere premierului sesizarea CJUE pentru veto-ul exprimat de Austria și Olanda

În document sunt enumerate patru motive pentru care premierul Nicolae Ciucă trebuie să sesizeze CJUE acestea fiind:

1. Declarațiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziția țărilor lor față de extinderea spațiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană;

2. Declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliul JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE;

3. Eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect;

4. Veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022.

Mai departe, în document, europarlamentarul solicită ca în numele Guvernului României, ”să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen”.

Documentul arată de ce este nelegal veto-ul Olandei și Austriei și indică principiile și dispozițiile legale ale UE care au fost încălcate:

”Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Votul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 încalcă mai multe principii și dispoziții legale ale Uniunii Europene:

• Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);

• Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);

• Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);

• Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);

• Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene);

Un proces la CJUE nu suspendă negocierile. Schimbă doar datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE. 

În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE.

Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României.

Este o chestiune de demnitate națională, dar și un demers legitim din perspectivă juridică. Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate!”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.