Secetă atmosferică fără precedent în Europa. Semnal de alarmă
Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Un aer foarte uscat
Un aer foarte uscat
Studiind inelele copacilor, oamenii de știință au demonstrat că atmosfera din Europa a devenit mai uscată în ultimele decenii în comparație cu epoca preindustrială.

„Această descoperire este foarte îngrijorătoare”. Kerstin Treydte, cercetător la Institutul Federal Elvețian pentru Cercetarea Pădurilor, Zăpezii și Peisajului (WSL), dezvăluie într-un studiu existența unei secete atmosferice fără precedent în ultimii 400 de ani în Europa. Lucrarea sa, realizată cu o echipă de 67 de oameni de știință internaționali, a fost publicată în revista britanică Nature Geoscience.

Studiul a presupus analiza inelelor de copaci care datează din anul 1600. El evidențiază faptul că de la începutul secolului al XXI-lea, aerul de deasupra regiunilor Europei s-a uscat și că această tendință continuă.

Pentru a măsura uscăciunea aerului, autorii studiului au analizat deficitul de presiune a vaporilor (VPD). „Corespunde diferenței dintre conținutul real de apă al aerului și conținutul maxim de apă posibil, adică „setea de apă” a aerului. Aerul însetat, adică cu un VPD mare, atrage mai multă apă din sol și plante, ceea ce reduce creșterea vegetației și poate duce chiar la moartea copacilor”, subliniază institutul WSL într-un comunicat de presă. Riscul de incendii forestiere este de asemenea crescut.

Kerstin Treydte a reconstituit, pentru prima dată, evoluția VPD în Europa în ultimii 400 de ani. În acest scop, ea a înființat, împreună cu colegii săi din diferite regiuni europene, o vastă rețea de date despre izotopii de oxigen. Acești atomi sunt asimilați de copaci în timpul absorbției apei de către rădăcini. Proporțiile lor se modifică în timpul transpirației frunzelor și variază de la un inel la altul în lemnul copacilor.

Activități umane

Datele culese sunt edificatoare. „Demonstrăm că intensificarea uscării atmosferice în ultimele decenii în diferite regiuni țintă europene este fără precedent în context preindustrial și este atribuită influenței umane cu o probabilitate de peste 98%”, indică autorii studiului, care precizează că nivelurile actuale de VPD nu ar fi putut fi atinse fără emisiile de gaze cu efect de seră.

În plus, rezultatele relevă disparități regionale. Europa de Nord, cu aer mai rece, suferă mai puțin de pe urma acestei uscări, spre deosebire de câmpiile Europei Centrale, Alpi și Pirinei, unde creșterea VPD este deosebit de puternică în timpul valurilor de căldură.

O amenințare pentru vegetație

Kerstin Treydte avertizează asupra acestui fenomen. „Având în vedere seceta extremă și evenimentele cumulate din ultimii ani, uscarea atmosferică în continuare prezintă un risc crescut pentru vegetație. » Agricultura este deosebit de preocupată. Cu cât deficitul de presiune a vaporilor este mai mare, cu atât este mai mare cererea de apă a culturilor, subliniază cercetătorul.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Ce salarii și pensii au eurodeputații

Luna viitoare românii vor merge la  urne pentru a-și...

De ce aurora boreală este pericolul suprem în era electrică

În acest sfârșit de săptămână a avut loc cea mai...

Proiect energetic important în județul Vaslui

Un alt proiect-gigant de producţie a energiei electrice...


pixel