Semnal îngrijorător: Germania este în pragul recesiunii. Încrederea în economie s-a prăbuşit în luna iulie

Moralul mediului de afaceri german a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna iulie, pe fondul îngrijorărilor că inflaţia record şi livrările limitate de energie din Rusia vor arunca cea mai mare economie europeană într-o criză, arată rezultatele sondajului lunar publicat de institutul Ifo, preluat de Bloomberg.

Institutul a informat că indicele climatului sau de afaceri a scăzut în luna iulie până la 88,6 puncte, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, de la o cifră revizuită în jos de 92,2 puncte înregistrată în luna iunie.

"Germania este în pragul unei recesiuni. Preţurile mari la energie şi ameninţarea unor întreruperi în aprovizionarea cu gaze încep să afecteze economia. Companiile se aşteaptă la o înrăutăţire a activităţi de business în lunile următoare", a declarat preşedintele Ifo, Clemens Fuest.

Aceste date scot în evidenţă extinderea pesimismului în mediul de afaceri din Germania, unde revenirea din pandemie este afectată de inflaţia galopantă şi criza de componente înrăutăţită de războiul din Ucraina. Un indicator privind activitatea în sectorul privat, calculat de S&P Global, arată că economia a început să se contracte în luna iulie, pentru prima dată în acest an.

La rândul său, Banca Centrală a Germaniei a avertizat săptămâna trecută că ritmul de creştere a preţurilor este posibil să rămână unul ridicat în lunile următoare şi ar putea chiar să îşi reia creşterea în luna septembrie, când vor expira măsurile temporare de sprijin. Îngrijorările cu privire la livrările de gaze ruseşti afectează perspectiva de creştere a Germaniei, a avertizat Bundesbank în cel mai recent raport lunar de conjunctură.

Un risc important pentru Germania, ţară care importă din Rusia o mare parte din necesarul de gaze naturale, este acela ca noile perturbări şi chiar oprirea livrărilor de energie să ducă inflaţia şi mai sus. Afectaţi deja de creşterea preţurilor, consumatorii şi companiile trebuie să facă faţă acum unor dobânzi mai mari după ce Banca Centrală Europeană a majorat costul creditului, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Realizat pe baza unui sondaj în rândul a aproximativ 9.000 de firme, indicatorul Ifo arată atât opiniile şefilor de companii faţă de condiţiile economice actuale din Germania, cât şi aşteptările lor pentru următoarele şase luni, transmite Agerpres.

Citeşte şi: Germania a reînceput să stocheze gaze în depozite

Germania a revenit la stadiul în care introduce gaz, iar obiectivul este acum să îşi atingă ţinta de a ajunge la un nivel de stocare a gazelor de 75% până la 1 septembrie, a anunţat, luni, pe platforma Twitter, şeful autorităţii naţionale de reglementare a reţelei. Klaus Mueller, şeful autorităţii de reglementare Bundesnetzagentur, a adăugat că şi importatorul de gaze Uniper a încetat să mai consume din depozite, transmite Rador.

Planul UE de a reduce consumul de gaze se confruntă cu opoziţia unor state membre

Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.

Miercuri, Comisia Europeană a propus ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, faţă de media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu dacă Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu. Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia.

"Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană", susţine o sursă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.