Investițiile sunt necesare, totodată, și pentru a respecta legislația de mediu, conform angajamentelor luate față de UE.

,,Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislația de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viață cu circa 8-10 ani”, afirmă analiștii.

Mai concret, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.
Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6,
7 din CTE București Vest, CAF - urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.

În plus, cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești și nr. 1 și 2 din CTE București Sud vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020.

Planul de investiții la ELCEN vizează, totodată, construcția unei noi capacități energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe și 35 Gcal/h, la CTE Grozăvești, de 51 milioane de euro, și demararea investițiilor pentru dezvoltarea unor capacități noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăvești, CTE București Vest, două CAF-uri din CTE București Sud, și implementarea unor unități noi, în ciclu combinat în CTE București Sud și CTE Progresu, cu investiții estimate la 83 milioane de euro.

În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alți peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu, în construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE București Sud și CTE București Progresu și să reabiliteze ciclul combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.

,,Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.

Fondurile UE, blocate

Investițiile în SACET ar trebui să fie, pentru Municipalitate, prioritatea zero, spun analiștii. ,, Pentru Primăria Capitalei va însemna un efort investițional uriaș, de peste 3 ori bugetul anual al orașului. Însă fără aceste investiții, cei peste 1,5 milioane de bucureșteni racordați la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă și căldură’’, explică analiștii.
De unde vor veni banii? Principala sursă de finanțare ar trebui să fie fondurile UE, însă pentru ca acestea să fie accesate, trebuie ca noua societate Energetica SA să prea frâiele sistemului, iar RADET și ELCEN să devină istorie.

,,Dacă la ELCEN, situația este în prezent foarte clară – creditorii au aprobat planul de reorganizare și rămâne doar ca Municipalitatea să plătească datoriile și costurile preluării activității, la RADET există încă multe semne de întrebare. Primăria a alocat o serie de fonduri pentru activitățile urgente, de reparații, însă este nevoie mai mult decât această acțiune de peticire a problemelor, asta mai cu seamă că din 2019, situația va fi și mai complicate, odată cu eliminarea subvențiilor generale”, arată analiza Frames.

Dincolo de fondurile UE și de alocările de la bugetul local, Primăria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligațiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea rețelei sau să angajeze credite bancare.

Costuri duble pentru întreținere

În prezent, bucureștenii plătesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal, diferenţa fiind acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.

,,Din 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent”, spun analiștii Frames.

Costurile ar putea fi și mai mari, în condițiile în care ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, și nu este exclus ca, până în aprilie, costurile să mai crească.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.