Starea de urgență se termină pe 15 mai. Ce înseamnă STAREA DE ALERTĂ

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Starea de alertă este o perioadă în care se face tranziția de la starea de urgență către momentul în care sunt ridicate toate restricțiile
Starea de alertă este o perioadă în care se face tranziția de la starea de urgență către momentul în care sunt ridicate toate restricțiile
Starea de alertă este o perioadă intermediară în timpul căreia se va face tranziția de la starea de urgență către relaxarea totală a regulilor impuse în ultimele două luni din cauza pandemiei provocate de noul coronavirus.

Care este definiția stării de alertă

Starea de alertă este definită în OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și presupune:

  • punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire a situațiilor de ugență;

  • avertizarea populației, precum și

  • limitarea și înlăturarea consecințelor situației de urgență.

Starea de alertă este doar unul din pașii care sunt luați în situații de urgență precum cea generată de efectele epidemiei de Covid-19. Adică, starea de urgență permite luarea, de îndată, a măsurilor necesare pentru limitarea efectelor situației de urgență.

STARE DE ALERTĂ! Ce ai voie și ce NU ai voie să faci

Președintele a anunțat astăzi că vor că vor mai exista în continuare unele restricții de deplasare dar numai în privința deplasării în afara localităților și vot fi interzise în continuare întâlnirile a mai mult de 3 persoane.

În continuare autoritățile „în timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră”.

Unele măsuri care ar limita drepturile fundamentale ale cetățeanului, dacă erau justificate în timpul stării de urgență, s-ar putea să nu mai fie justificate odată ce este instituită starea de alertă, mai ales că cerința de proporționalitate a acestor măsuri cu scopul urmărit trebuie privită dintr-un alt unghi. De exemplu, pericolul nu mai este la fel de mare, deci orice limitare a drepturilor fundamentale trebuie analizată mai strict.

Bineînțeles, totul depinde de context, iar orice analiză de necesitate și proporționalitate trebuie făcută în funcție de situația concretă. De aceea, este foarte greu să se susțină că o anumită măsură, concretă nu ar mai fi permisă din 15 mai.

Ca și starea de urgență, și starea de alertă va trebui instutită printr-un act care va prevedea următoarele elemente:

  • baza legală;

  • perioada de aplicare;

  • măsurile dispuse;

  • obligațiile cetățenilor și ale operatorilor economici în ceea ce privește participarea la activități în folosul comunităților locale.

Starea de alertă este declarată, fie la nivel național, fie la nivel local, de autorități cu atribuții în domeniu. De exemplu, la nivel național, competența îi aparține Comitetului național pentru situații speciale de urgență (dar care poate declara stare de alertă și la nivel de mai multe județe), însă va declara starea de alertă doar cu acordul primului-ministru.

După aceea, măsurile propriu-zise vor fi, ca regulă, propuse de Comitetul național Guvernului, care va decide asupra adoptării lor.

Starea de alertă poate fi prelungită dacă acest lucru va fi necesar.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

TVA / Foto: Freepik.com
Cosmin Marinescu
Un muncitor manevrează un utilaj industrial / Foto: Freepik
Transfăgărășan / Foto: Freepik
Wall Street. Foto: Freepik.com
Bani. Freepik.com
Ședință de guvern

Proiecte de lege importante pe agenda şedinţei de joi a Guvernului

Guvernul României va analiza, în ședința programată...

Freepik.com
Modificarea PNRR

România are un PNRR revizuit. Veștile sunt bune

România își menține accesul la întreaga finanțare...

Poluare / Foto: Freepik
Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik

Cum a pierdut România 7.000 MW în zece ani

România are cel mai mare cost al energiei în raport cu...

Vladimir Putin / Foto: Kremlin
Pista velo de pe Calea Victoriei din București / Foto: Oana Pavelescu
Atlas, noul browser lansat de OpenIA / Foto: DCBusiness
Banca de Investiții și Dezvoltare
Bloc din Ucraina / Foto: Cancelaria președintelui Volodimir Zelensky
Robert Fico
Stradă din România / Foto: Unsplash
Economie. Foto: Freepik.com
Curs valutar. Sursa: Freepik.com
Heineken
Hidroelectrica
Freepik.com
foto: Freepik.com
Bani
Uniunea Europeana
Pexels.com

pixel