Strategia 2024-2030: Guvernul anunță revitalizarea industriei de apărare, dar cine repară distrugerile trecute?

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Garnizoana Bacău / Foto: MApN
Garnizoana Bacău / Foto: MApN
După ani în care industria națională de apărare a fost lăsată să se degradeze, Guvernul României propune un plan ambițios de revitalizare.

Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030 promite transformarea unui sector vital pentru securitatea țării, dar provocările sunt uriașe.

Ce presupune strategia?

Documentul prevede modernizarea și retehnologizarea infrastructurii de producție, dezvoltarea cercetării și atragerea investitorilor străini. Printre priorități se numără fabricarea munițiilor inteligente, vehicule autonome de luptă și crearea unor centre de excelență pentru inovație. Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, susține că aceste măsuri vor poziționa România ca un jucător important în industria de apărare europeană.

„Revitalizarea industriei de apărare nu este doar o chestiune economică, ci și una de securitate națională. Avem nevoie de un ecosistem industrial modern și competitiv, capabil să susțină Forțele Sistemului Național de Apărare în fața provocărilor viitorului,” a declarat ministrul.

Citește și: Industria de apărare a României, între datorii și potențial. Șansă istorică să devenim jucător regional în producția de armament

Realitatea din teren

În ciuda optimismului guvernamental, situația actuală este departe de a fi ideală. Industria națională de apărare a fost marcată de ani de subfinanțare și lipsa unei direcții strategice. În prezent, companii precum C.N. Romarm S.A., cândva coloși ai sectorului, încearcă să supraviețuiască. Reducerea capacităților de producție și vânzarea activelor strategice au lăsat urme adânci.

Deși cifra de afaceri a industriei s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la 2 miliarde de lei, mare parte din acest succes este conjunctural, bazat pe cererea crescută din contextul conflictelor internaționale.

Un viitor incert?

Guvernul mizează pe colaborarea cu NATO și Uniunea Europeană pentru a atrage fonduri și know-how tehnologic. Totuși, întrebarea care rămâne este dacă această strategie poate să repare greșelile trecutului. Industria națională, cândva mândria României, are nevoie de mai mult decât planuri pe hârtie pentru a redeveni relevantă.

Pe măsură ce proiectele propuse avansează, ochii opiniei publice rămân ațintiți asupra Guvernului. Oare această strategie este un prim pas spre renaștere sau doar un alt set de promisiuni care riscă să rămână neîmplinite?

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Modificarea PNRR

România are un PNRR revizuit. Veștile sunt bune

România își menține accesul la întreaga finanțare...

Ședință de guvern

Proiecte de lege importante pe masa de lucru a Guvernului

Guvernul României va analiza, în ședința programată...

Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik

Cum a pierdut România 7.000 MW în zece ani

România are cel mai mare cost al energiei în raport cu...

Pista velo de pe Calea Victoriei din București / Foto: Oana Pavelescu
Atlas, noul browser lansat de OpenIA / Foto: DCBusiness
Banca de Investiții și Dezvoltare
Bloc din Ucraina / Foto: Cancelaria președintelui Volodimir Zelensky
Robert Fico
Stradă din România / Foto: Unsplash
Economie. Foto: Freepik.com
Curs valutar. Sursa: Freepik.com
Heineken
Hidroelectrica
Freepik.com
foto: Freepik.com
Bani
Uniunea Europeana
Pexels.com
Bani. Foto: Freepik.com
Gabriel Biriș
A venit poștașul / FOTO: Pagina de Facebook a Poștei Române
Praid / Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos
Alexandru Nazare / Foto: gov.ro
Aur și argint
O femeie alimentează mașina la o benzinărie / Foto: Freepik
Pe peron
Diamantul bicolor / Foto: GIA

pixel