Tensiunile din sectorul bancar, efect major pe piața petrolului
Autor: Delia Gheață
Data publicării:
Cu ochii pe evoluția prețurilor
Cu ochii pe evoluția prețurilor
Cotaţia petrolului şi-a continuat miercuri tendinţa descrescătoare, ţiţeiul WTI, de referinţă pe piaţa americană, atingând cel mai redus nivel de după luna decembrie 2021, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul economic potenţial al problemelor de la Credit Suisse, după falimentul Silicon Valley Bank, transmite AFP.

În jurul orei 11:10 GMT, cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) era în scădere cu 1,65%, până la 70,15 dolari, după ce anterior a coborât cu 2,2%, până la 69,76 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după data de 20 decembrie 2021.

Echivalentul european, ţiţeiul Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai, era cotat în scădere cu 1,43%, până la 76,34 dolari per baril.

În paralel, acţiunile băncilor europene BNP Paribas, Société Générale şi Commerzbank au înregistrat miercuri o cădere de peste 10%, în timp ce acţiunile Credit Suisse s-au prăbuşit cu peste 20%, după ce principalul acţionar al băncii elveţiene, Saudi National Bank, a anunţat că nu îşi poate majora participaţia de 10% din cauza unor reglementări. 

Oferta va depăși cererea 

Între timp, Agenția Internațională a Energiei a anunțat că oferta globală de petrol va depăşi semnificativ cererea, cel puţin în primul semestru al acestui an. Instituția recunoaște, totodată, că în a doua jumătate a anului avansul consumului va reprezenta o provocare, în special ca urmare a incertitudinilor legate de ce se va întâmpla cu petrolul rusesc, relatează agenţia EFE.

În raportul său anual privind piaţa petrolului, publicat miercuri, IEA semnalează că, pe parcursul anului, cererea va creşte, de la doar 710.000 barili pe zi în primul trimestru la 2,6 milioane în cel de-al patrulea. Per total, creşterea va fi de 2 milioane barili pe zi, în medie, în 2023, sub cea de 2,3 milioane din 2022, şi va conduce la un nou record, la nivel mondial urmând să fie "absorbiţi" 102 milioane de barili pe zi.

Cherosenul, principalul factor de creștere

Cherosenul utilizat de avioane va fi principalul factor de creştere a consumului global de petrol anul acesta, cu 57% din total. Motivul este reluarea multor zboruri interne în China, după ridicarea restricţiilor impuse din cauza pandemiei, şi, în general, recuperarea progresivă a activităţii după colapsul determinat de izolare la nivel mondial în 2020.

IEA subliniază că numărul de zboruri a crescut de la o medie de 98.000 pe zi, în decembrie 2022 (89% din numărul de zboruri din 2019, înainte de pandemie) la 107.000 în februarie, ceea ce reprezintă un nivel cu doar 1,4% sub cel din 2019.

În ceea ce priveşte oferta de petrol, în februarie aceasta a crescut cu 830.000 de barili, până la 101,5 milioane, datorită, în special, SUA şi Canadei, în timp ce OPEC+ a avut un aport mai mare cu 180.000 barili pe zi mai mare faţă de ianuarie.

Marea necunoscută, Rusia

Experţii IEA estimează că ţările producătoare care nu fac parte din cartelul format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi partenerii săi (OPEC+) vor scoate anul acesta, în medie, 1,6 milioane de barili pe zi pe piaţă. Cantitatea este suficientă pentru a acoperi cererea din primul semestru, dar ar putea să nu fie suficientă în a doua jumătate a anului, în contextul avansului estimat al consumului.

Una dintre cheile pentru a clarifica această necunoscută este Rusia. Producţia sa în februarie s-a menţinut aproape de volumele de dinainte de invazia în Ucraina, dar exporturile sale au scăzut cu peste 500.000 de barili pe zi, la 7,5 milioane. Motivul este faptul că furnizările în ţările Uniunii Europene s-au redus la 580.000 barili pe zi, cu 760.000 mai puţin, într-o lună.

În ultimul an, Rusia a trebuit să găsească noi pieţe pentru 4,5 milioane de barili pe zi, cantitate pe care o vindea în ţările care i-au aplicat sancţiuni, din UE, Asia sau America de Nord. Alternativele le-a găsit în special în India şi China, care în februarie au atras 70% din exporturile de petrol rusesc, care au reprezentat 40%, respectiv 20%, din achiziţiile de petrol ale acestor ţări.

Procentele determină AIE să se îndoiască de faptul că India şi China se simt confortabil cu aceste niveluri de dependenţă de un singur furnizor, la fel cum se îndoieşte şi că va mai exista atâta apetit pentru producţia din Rusia după aplicarea sancţiunilor occidentale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Finanțele au publicat ghidul e-Transport

Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de...

Cât cheltuie românii pentru masa de Paşte (Studiu)

În fiecare an, apropierea perioadei festive aduce cu...

AQUILA a preluat Parmafood

AQUILA finalizează a doua tranzacție din 2024, prin preluarea Parmafood.

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Programul magazinelor de Paște; Implementarea salariului...

TikTok renunță voluntar la plata recompenselor

TikTok a anunțat miercuri că va suspenda "voluntar"...

Producţia de cărbune a României continuă să scadă

Institutul Naţional de Statistică a publicat o analiză...

Schimbări la vârful Allianz-Țiriac Pensii Private

Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă...

Revolut face angajări în România

Compania Revolut angajează la nivel global, inclusiv în România.

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?

pixel