Titlurile de stat: Pe cine ajută și pe cine încurcă

Autor: Anca Mihailov
Data publicării:
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.938 lei
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.938 lei
Titlurile de stat reprezintă, practic, un instrument care elimină intermediarul – banca - din lanțul împrumuturilor, între stat și cetățean. 

Statul poate lansa un program național prin care populația cumpără titlurile de stat, împrumutând, într-adevăr, statul, dar nu ca o măsură a disperării – așa cum este comentată de obicei de reprezentanții băncilor -, ci ca una absolut firească, în relația dintre stat și cetățean. 

Emiterea titlurilor de stat de către Ministerul Finanţelor Publice este interpretată fie ca ajutor pentru populație, fie ca măsură disperată a statului de a se împrumuta de la populație, când nu mai are bani. Practic, populația își poate ține banii în depozite bancare, împrumutând astfel băncile, despre care nu se mai spune că sunt „disperate să se împrumute de la oameni pentru că nu au bani”, dar băncile împrumută statul, atunci când statul are nevoie de bani – lucru, de altfel, absolut firesc în economia unui stat.

Titlurile de stat sunt sunt instrumente financiare care atestă datoria publică a entității emitente - în cazul de față, a Ministerului Finanțelor Publice sau, mai exact, a României. Fiecare persoană care cumpără titluri de stat împrumută România sau, altfel spus, „cumpară” o parte din datoria României, pentru care va primi, în schimb, o dobândă platită periodic (annual, trimestrial, etc.), iar la maturitatea emisiunii de titluri de stat îi este restituită suma plasată inițial. Astăzi, Ministerul Finanțelor Publice a lansat trei noi emisiuni de titluri de stat Tezaur, destinate exclusiv populaţiei, care au scadenţele la 2, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%.

Citește și: Finanțele lansează azi titluri de stat pentru populație. De unde se pot cumpăra

Principalele avantaje ale titlurilor de stat sunt reprezentate de siguranță, deoarece sunt garantate de statul emitent, care are mai puține „șanse” decât băncile să dea faliment. În plus, veniturile generate de titlurile de stat sunt neimpozabile. Dobânzile sunt aproape egale cu cele oferite de bănci, uneori putând fi chiar mai mari decât cele ale băncilor, deși se propagă de cele mai multe ori ideea că avantajele sunt nesemnificative, în cazul titlurilor de stat.

Cele trei categorii de noi titluri de stat pot fi cumpărate între 4 şi 22 februarie 2019, de la unităţile Trezoreriei Statului şi între 4 şi 21 februarie 2019 prin reţeaua de oficii poştale ale Poştei Române, din mediul urban, şi până în 20 februarie 2019 la cele din mediul rural, de către orice persoană fizică ce are vârsta de cel puțin 18 ani. O noutate este eliminarea plafonării sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni, astfel încât se poate transforma orice sumă în titluri de stat garantate, cu dobândă între 4% și 5%, neimpozabilă.

Cele mai mari garanții și avantaje

„Este important de știut că dobânzile nu sunt impozitate, este un instrument sigur de investiție pentru populație. Sunt dobânzi atractve și vrem să dăm populației o alternativă față de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat”, a explicat ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici. Anul trecut, minsterul a atras două miliarde de lei în acest mod. Mai este important de știut că investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare, iar ulterior, subscrierile devin irevocabile și nu mai pot fi anulate. De asemenea, în cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care prezintă documentele legale pentru a le atesta calitatea.

Emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua pe parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni iar maturităţile vor fi stabilite în funcţie interesul manifestat de investitori. Practic, această măsură este intens comentată în termeni negativi de reprezentanții băncilor, tocmai pentru că le elimină din circuitul împrumuturilor de care statul are nevoie, făcând în așa fel încât populația și statul să iasă în câștig, iar băncile în pierdere, pentru că nu mai pot obține dobânzile din împrumuturile către stat.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Foto: Pexels.com
Bani. Freepik.com
Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Schimb valutar / Foto: Unsplash

Curs BNR. Leul stabil iar aurul urcă la un nou maximum

Leul s-a menținut stabil marți, 14 octombrie, în fața...

Contor pentru energie electrică
Centrala de la Iernut / Foto: Romgaz
Alexandru Nazare
Scutere / Foto: Unspash

Te gândești să începi o afacere de închiriere scutere?

Mulți antreprenori sunt interesați de afaceri în care...

Alexandru Petrescu, șeful ASF
Apple a pierdut un proces major / Foto: Unsplash

Apple, investiţie în România

Energia care alimentează Apple: România devine parte din lanțul verde al...

Amazon
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Fermieri într-o seră / Foto: Freepik
 Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, laureații premiului Nobel pentru economie 2025
Mihai Daraban
Semne de circulație / Foto: Unsplash
Vodafone / Foto: Kārlis Dambrāns / Flickr
Freepik.com
Atenție la formularele ANAF / Foto: Freepik
Mercedes Benz - Sebes
Barja. Foto: Freepik.com
CET Sud
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Lan de grâu / FOTO: Unsplash
Grafic. Foto: Freepik.com
Capitoliul / FOTO: Freepik
Centrală de apartament / FOTO: Freepik
Casă de schimb valutar
O persoană completează un formular / Foto: Freepik
Conpet

pixel