Nivel de trai. Judeţele României care sunt încă în anii ‘80

România are un nivel al PIB- ului pe locuitor de 58% din media UE 28 la paritatea puterii de cumpărare, conform ultimelor date Eurostat, aferente anului 2016. Nivelul este destul de redus comparativ cu alte state est europene, precum Cehia (88%), Polonia (68%), Ungaria (67%), dar ceva mai bun decât al Bulgariei (49%). Explicaţia pentru care suntem rămaşi în urmă este că am plecat de la un nivel foarte redus. În anul 2000, nivelul de trai din România era 26% din media europeană, în timp ce în Cehia era 72, în Ungaria 54, în Polonia 47, iar în Bulgaria 28. “ Semnificativ este că România a avut, după intrarea în UE, unul dintre cele mai rapide procese de convergență. În 10 ani a recuperat din decalaj 20 de procente, comparativ cu Bulgaria care a recuperat în aceeaşi perioadă doar 7 procente, Cehia 5 procente, iar Ungaria 6 procente”, se arată în lucrarea elaborată de Aura Socol.

Prăpastii de netrecut între regiuni

În ciuda acestui avans remarcabil, există mari dicrepanțe regionale. Raportul dintre cea mai dezvoltată regiune București-Ilfov și cea mai puțin dezvoltată Nordul Moldovei este de 25,5%, în condițiile în care era de 24 % în anul 2008. Practic, în 10 ani aceste zone nu au avansat deloc din punct de vedere economic și social.

Bucureştiul poate să adere şi mâine la eurozonă având un  PIB de 139% din media UE, însă în judeţele din nordul Moldovei puterea de cumpărare este de numai 36% din media europeană, iar în sudul Munteniei de 46%. Concret, un sucevean are un PIB/capita în PPS  de 10.400 , în timp ce un bucureştean are 40 400. Media naţională este de 17 000, iar cea a UE de 29.200.

„România are cea mai mare disparitate regională dintre statele UE. Chiar și Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de devoltare ale României s-au adâncit. Am avut convergență, ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare a UE, dar nu la nivelul întregii țări, ci numai la nivelul anumitor regiuni”, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a mai precizat că România este o ţară şi nu poate intra pe bucăţi în eurozonă.

Salarii mici, prețuri mari

România nu va putea vorbi de o integrare avantajoasă în zona euro atât timp cât convergenţa prețurilor nu va fi însoțită şi de convergența salariilor, susţine Aura Socol. “ Preţurile sunt la aproape jumatate din media UE28 – nivel asemănător cu cel al celorlalte state est europene. Însă, daca ne uitam la convergenta salariilor, vom vedea că in România – potrivit ultimelor date statistice existente – nivelul acesteia este la cca un sfert din media UE28, aproape jumatate din dinamica inregistrata de Cehia şi sub nivelul Poloniei sau Ungariei”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.