UE studiază dacă Big Tech ar trebui să plătească o parte din costurile reţelei de telecomunicaţii

Furnizorii de telecomunicaţii din UE, inclusiv Deutsche Telekom, Orange, Telefonica şi Telecom Italia susţin că şase cei mai mari furnizori de conţinut sunt responsabili pentru mai mult de 50% din tot traficul internet şi ar trebui să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Printre furnizorii de conţinut sunt incluse şi Netflix Inc, Apple Inc şi Microsoft Corp.

Giganţii din sectorul tehnologiei susţin că ideea este echivalentă cu o taxă pe traficul pe internet şi ar putea submina regulile europene privind neutralitatea net-ului care cer ca toţi utilizatorii să fie trataţi în mod egal.

Consultarea demarată de CE face parte dintr-un document de 19 pagini elaborat de Executivul comunitar înainte de a propune legislaţia.

Documentul ar urma să fie publicat săptămâna viitoare, pentru a include şi răspunsurile companiilor tehnologice şi de telecomunicaţii, deşi perioada publicării ar putea fi modificată. Următorul pas va fi un acord cu statele membre UE şi Parlamentul European pentru finalizarea legislaţiei.

Comisia îi va întreba pe giganţii din tehnologie şi pe operatorii de telecomunicaţii din UE în ce investesc şi cum vor evolua aceste investiţii. "Consultarea demarată de CE include întrebări care caută să justifice ideea companiilor de telecomunicaţii ca giganţii din domeniul tehnologiei să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Mai mult, se pare că va fi ignorat impactul asupra consumatorilor şi regulile privind neutralitatea net-ului", a declarat o sursă din industrie pentru Reuters.

"De asemenea, CE va solicita informaţii detaliate privind afacerile, cum ar fi contractele de peering, care sunt de obicei confidenţiale", a adăugat sursa.

Scădere puternică a numărului de autorizaţii de construcţie eliberate. Bucureştiul, cel mai puternic declin

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în 2022 a scăzut cu 14,9% faţă de 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

În anul 2022 s-au eliberat 43.660 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.490 autorizaţii), Nord-Est (-1.296), Sud-Muntenia (-1.184), Vest (-996), Nord-Vest (-857), Centru (-656), Sud-Est (-594) şi Sud-Vest Oltenia (-554).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 2.691 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-15,4% faţă de luna noiembrie 2022), cu o suprafaţă utilă totală de 834.425 mp (-8,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68,7% sunt pentru zona rurală.

Tot în decembrie 2022 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-488 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-155 autorizaţii), Nord-Est (-103), Centru (-76), Sud-Est (-44), Sud-Vest Oltenia (-40), Sud-Muntenia şi Vest (-30, fiecare) şi Nord-Vest (-10).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 565 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+2,9% faţă de luna noiembrie 2022), în suprafaţă utilă totală de 370.571 mp (+48,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna decembrie 2022 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+121157 mp).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.