UE vrea să elimine complet petrolul și gazul din Rusia, Ungaria și Slovacia se opun

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a renunța mai rapid la combustibilii fosili din Rusia, ca parte a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, a anunțat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după apelurile venite din partea Washingtonului de a opri importurile de petrol rusesc.

Oficiali europeni se află la Washington pentru discuții privind coordonarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Deși Bruxelles și SUA explorează măsuri mai dure pentru reducerea veniturilor Moscovei, diviziunile interne din UE și lipsa unui front comun la nivel global ridică semne de întrebare asupra eficienței acestor pași în izolarea Kremlinului.

Președintele american Donald Trump le-a cerut recent liderilor europeni să înceteze achizițiile de petrol din Rusia și a pledat pentru taxe vamale de până la 100% aplicate Chinei și Indiei, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei, a declarat un oficial al Casei Albe.

În discursul său privind starea Uniunii Europene, von der Leyen a precizat că Bruxelles-ul „analizează accelerarea eliminării combustibililor fosili din Rusia, a flotei fantomă și a cooperării cu țările terțe”, în contextul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire.

Kremlinul a reacționat luni, afirmând că nicio sancțiune nu va determina Rusia să-și schimbe cursul în războiul din Ucraina.

UE a interzis deja importurile de țiței transportat pe mare din Rusia – care reprezentau peste 90% din achizițiile sale de petrol rusesc – și a introdus un plafon de preț pentru comerțul cu petrol rusesc. Totodată, peste 400 de petroliere din așa-numita „flotă fantomă” au fost vizate de sancțiuni în ultimii ani. În prezent, Bruxelles negociază propuneri legislative pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, cu primele restricții vizând contractele noi și pe termen scurt începând de anul viitor.

Un avans al acestor termene prin noile sancțiuni este însă contestat de Ungaria și Slovacia, care avertizează că renunțarea bruscă la gazul rusesc ar majora prețurile la energie.

În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, alte propuneri legislative pot fi adoptate prin majoritate calificată. Analiștii rămân sceptici cu privire la eficiența unor noi măsuri, subliniind că fără implicarea Chinei și Indiei impactul asupra Rusiei va fi limitat. „Nu credem că UE va impune sancțiuni Indiei sau Chinei – și nici Emiratelor Arabe Unite, care au facilitat fluxul de petrol rusesc de la începutul războiului”, a declarat analistul ICIS Ajay Parmar.

În prezent, Ungaria și Slovacia importă împreună circa 200.000–250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, aproximativ 3% din cererea totală a UE. Achizițiile de gaz rusesc sunt însă semnificativ mai mari: Europa va cumpăra anul acesta circa 13% din necesar din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invazia Ucrainei din 2022, potrivit datelor Comisiei Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.