Ursula von der Leyen a explicat propunerile privind energia pe care le va susţine în summitul european

Zilele trecute, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a explicat europarlamentarilor reuniţi în plen la Strasbourg, care vor fi liniile mari ale propunerilor privind energia, pe care le va susţine în summitul european. Astfel, măsura aducerii sub control a preţurilor mari la gaze ar fi declanşată doar în cazuri de volatilitate extremă şi speculaţii pe piaţă. Limita de preţ ar fi dinamică şi ar acţiona ca un plafon maxim.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că, în loc să-şi facă concurenţă între ele, ţările din Uniunea Europeană trebuie să cumpere împreună gazele naturale de care au nevoie. Prin această metodă se vor umple cel puţin 15 procente din depozitele de gaze. De asemenea, se vor forma consorţii ale companiilor de gaze. Ursula von der Leyen a mai cerut şi ca statele Uniunii să încheie între ele acordul de solidaritate energetică, pentru ca o ţară să fie ajutată de vecinele ei atunci când se va confrunta cu o gravă problemă energetică. În al treilea rând, şefa Comisiei Europene a susţinut că trebuie combătută manipulare a preţului la energie de către Rusia. În acest sens, ea a reamintit opţiunea de a fi plafonate preţurile la gazele naturale.

Ursula von der Leyen: "Actualul indicator de referinţă care determină preţurile gazelor este TTF. TTF se concentrează numai pe gazul distribuit prin conducte. Ceea ce vedem acum este că piaţa s-a schimbat de la o piaţă de gaze distribuite prin conducte la o piaţă de gaze lichefiat. Deci, avem nevoie de un punct de referinţă specific al preţului pentru gazul lichefian. Comisia va dezvolta acum acest criteriu de referinţă complementar împreună cu Autoritatea Europeană de Reglementare, dar asta necesită timp. În consecinţă, vom limita preţurile la TTF."

La rândul lor, eurodeputaţii au adoptat, în contextul în care Uniunea Europeană vrea să treacă de la combustibilul fosil la cel mai puţin poluant, o rezoluţie care stabileşte construirea de staţii de alimentare cu curent electric şi cu hidrogen. Documentul stabileşte ca staţiile de alimentare cu curent să fie construite din 60 în 60 de kilometri, pe principalele rute de transport europene, până în 2026. De asemenea, se vor construi şi staţii de alimentare cu capacitate mare pentru camioane şi autobuze. O altă prevedere se referă la construirea de staţii de alimentare cu hidrogen din 100 în 100 de kilometri până în 2028. Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a amintit că se urmăreşte şi reducerea emisiilor poluante de către navele de pe fluvii, mari şi oceane.

Marian-Jean Marinescu: "Se doreşte reducerea emisiilor cu 6% în 2030. Cum? Cu diverse metode. La nave sunt, să spunem, mai multe posibilităţi,. Adică înlocuirea motoarelor actuale pe combustibil greu cu combustibil mai puţin poluant sau cu combustibil alternativ care are foarte, foarte puţine emisii sau chiar deloc, sau cu micşorarea vitezei, de exemplu, nu? Cu două mile poate să reducă foarte mult emisiile şi bineînţeles cu utilizare de combustibili alternativi.

Între combustibili alternativi există o ţintă pe care a cerut-o o parte din Parlament. Noi, de exemplu, nu am vrut la început, însă majoritatea fost pe partea cealaltă, de a se folosi până în 2030, 2% combustibili alternativi eCombustibil, adică combustibili bazaţi pe alte materii prime decât bio-masa. De ce? Pentru că noi credem că trebe să existe neutralitate tehnologică, adică trebuie să foloseşti toate variantele posibile pentru a reduce.

Pe de altă parte, acest eFuel, eCombustibil, este foarte complicat de produs. Tehnologia e mai complicată şi mai scump patru, cinci ori, şase ori decât combustibilul actual şi în momentul în care pui o ţintă, este o opinie personală, că e o ţintă la aceşti combustibili - introduce obligaţia de a fi utilizat, ceea ce înseamnă că producătorii, dacă ne uităm la ce se întâmplă pe piaţă în acest moment, în toate domeniile, vor creşte preţurile mai mult decât e acuma şi va fi greu de asigurat această cantitate. Acum se produce 0,01, ceva de genul acesta. Deci, este foarte, foarte puţin. Numai că, în acest moment, în Parlamentu European, există foarte multă ambiţie şi foarte puţină realitate."

Prevederile adoptate de Parlamentul European sunt diferite de cele agreate de alte instituţii europene, iar pentru a se ajunge la un numitor comun va urma o negociere între eurodeputaţi, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană, transmite Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.