Val de optimism în sectorul spațial european

Reuniți la Bruxelles la conferința anuală, actorii din domeniul spațial european și-au manifestat hotărârea de a-și apăra interesele în fața dominației tot mai mari a companiei americane SpaceX și a constelației sale Starlink. Noul comisar european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a pledat pentru un „big bang” în industrie și a promis că va depune toate eforturile pentru a obține finanțări suplimentare în următorul buget multianual al Uniunii Europene.

Kubilius a confirmat că sectorul spațial va fi o componentă esențială a noii strategii de apărare a Europei, care va fi prezentată în martie. Navigația, observația Pământului, informațiile strategice și telecomunicațiile securizate sunt domenii în care Lituanianul s-a declarat plăcut surprins de infrastructurile deja dezvoltate de Comisia Europeană, precum constelația de sateliți de navigație Galileo și sistemul de observare a Pământului Copernicus. El s-a întrebat dacă aceste realizări nu ar putea servi drept modele pentru industria de apărare a Uniunii, pentru a stimula cooperarea.

Lansarea rapidă a Iris2

În cadrul aceleiași conferințe, Kaja Kallas, responsabilă pentru Afaceri Externe în UE, a subliniat necesitatea de a gândi și o strategie de apărare în spațiu. Ea a atras atenția asupra faptului că un atac asupra sateliților europeni ar necesita un răspuns colectiv.

Astfel, protecția infrastructurilor spațiale și crearea unui scut spațial sunt teme centrale în dezbaterile de la Bruxelles. În acest context, înainte de vară va fi prezentată o propunere de lege spațială (Space Act), care urmărește mai multe obiective: consolidarea pieței unice spațiale, reglementarea mai eficientă a traficului orbital pentru a reduce riscurile de coliziune și stabilirea unor norme ecologice pentru limitarea deșeurilor spațiale.

În plus, Comisia Europeană a insistat asupra necesității de a face din noua sa constelație de telecomunicații, Iris2, un proiect de referință, astfel încât Europa să dispună de servicii de conectivitate performante până în 2030. „Munca începe acum”, a avertizat Eva Berneke, directoarea Eutelsat, invitând toate start-up-urile interesate la o reuniune de informare pe 12 februarie.

„Când ai mai puține resurse, trebuie să fii mai inteligent”

Laurent Jaffart, responsabil cu telecomunicațiile la Agenția Spațială Europeană (ESA), a rezumat provocarea: „Când ai mai puține resurse [comparativ cu SUA, n.r.], trebuie pur și simplu să fii mai inteligent”. Obiectivul este ca Iris2 să devină cel mai bun proiect posibil, mai ales în domeniul comunicațiilor criptate. „Nu trebuie să umplem cerul cu sateliți înainte de a începe, ci să ne concentrăm pe dezvoltarea unor tehnologii și software de bord performante”, a adăugat el.

Noi contracte

În ansamblu, lansarea acestei noi infrastructuri spațiale europene pare să fi readus un val de optimism în rândul companiilor. Participarea la conferință nu a fost niciodată atât de ridicată, cu un interes deosebit manifestat de patronii start-up-urilor, care au eclipsat actorii tradiționali ai industriei.

Un alt motiv de satisfacție este revenirea în serviciu a rachetei Ariane 6, care redă Europei accesul autonom la spațiu. ArianeGroup a anunțat următoarea lansare pentru 26 februarie. Dacă la primul său zbor de test, Ariane 6 a transportat doar câțiva microsateliți universitari, de această dată va avea o misiune mai complexă: plasarea pe orbită a satelitului militar CSO-3 al armatei franceze.

Confirmând redresarea sectorului spațial european, Arianespace a semnat mai multe contracte în timpul conferinței:

- Un contract pentru lansarea satelitului Sentinel 1D, parte a programului Copernicus,
- Un alt contract pentru lansarea unui satelit Metop destinat Eumetsat (misiuni meteorologice),
- Și un contract cu ESA pentru lansarea satelitului Plato, un „vânător de exoplanete”.

În total, carnetul de comenzi al Ariane 6 numără acum 32 de lansări. De asemenea, ESA a anunțat mai multe noi misiuni, printre care:

- Un lander lunar,
- Misiunea Plato,
- EuroQCI, un proiect pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații cuantice prin fibră optică și satelit.

În plus, agenția spațială a comandat un al treilea satelit CO2M de la OHB și Thales Alenia Space, care va măsura emisiile de gaze cu efect de seră de pe Pământ. Totodată, ESA a confirmat o nouă sondă EnVision, destinată unei noi misiuni pe Venus, pentru a studia suprafața, structura internă și atmosfera planetei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.