Vrei să dezmoștenești pe cineva? Avocatul Sima explică ce presupune această măsură drastică

"Dezmoștenirea, cunoscută în termeni juridici și ca "exheredare", este cea mai drastică măsură pe care cel care lasă moștenirea o poate lua față de un potențial moștenitor, înlăturandu-l astfel de la succesiune. 

Cu toate acestea, anumitor categorii de persoane li se recunoaște un drept permanent la moștenire, chiar în pofida voinței celui pe care îl moștenesc. Astfel, legea conferă părinților defunctului, soțului supraviețuitor și descendenților defunctului dreptul la rezerva succesorală, o cotă parte din moștenire de care aceștia pot beneficia chiar împotriva voinței defunctului.

Rezerva reprezintă jumătate din cât ar fi obținut potențialul moștenitor dacă defunctul nu și-ar fi exprimat intenția de a îl dezmoșteni, trebuind calculată de la caz la caz, în funcție de celelalte persoane cu care dezmoștenitul intră în concurs.

Spre exemplu, dacă la moștenire vin soția defunctului și fiul acestuia, dezmoștenit prin testament, fiul, care în mod normal ar fi avut dreptul la trei sferturi din averea tatălui, va avea acum dreptul doar la jumătate din această cotă, adică trei optimi din avere.

Pentru a obține partea din moștenire care li se cuvine, succesibilii dezmoșteniți trebuie să participe la procedura succesorală și să solicite rezerva. 

Așadar, în cazul acestor trei categorii de moștenitori, dezmoștenirea poate avea doar efect parțial, ei având în continuare dreptul să îl moștenească pe defunct, însă într-o măsură mai mică. 

Pentru toate celelalte persoane, legea nu recunoaște un drept similar, astfel că o dezmoștenire a fraților sau mătușilor îi înlătură pe aceștia în totalitate și ireversibil de la moștenire.", a explicat Alexandru Sima, Senior Associate în cadrul Săvescu și Asociații, Baroul București, Specializat în Drept civil și Drept comercial.

Citește și: Cum puteți scăpa de penalitățile de ÎNTÂRZIERE la PLATA FACTURII

"În cazul nefericit în care ați înregistrat o întârziere la plata facturilor de TV, internet sau telefonie vi s-au solicitat probabil de către operator și penalități de întârziere. De obicei acestea se învârt în jurul valorii de 0,5% din contravaloarea facturii pe fiecare zi de întârziere. 

Clauze abuzive

Instanțele au stabilit însă în practica lor că o asemenea penalitate, deși prevăzută în contract și acceptată implicit de către consumator, este abuzivă și nu poate produce efecte, întrucât încalcă legislația protecției consumatorului, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive. 

Despăgubire mare

Prin aplicarea unei astfel de clauze, sumele datorate cu titlu de penalități de întârziere ar putea ajunge să depășească contravaloarea facturii, constituind o despăgubire nejustificat de mare pe care consumatorul trebuie să i-o plătească operatorului", a declarat Sima.

Chemarea în judecată a operatorului / Operatorul va achita cheltuielile pe care consumatorul le-a făcut cu procesul

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.