Zi istorică. După 12 ani, Grecia iese de sub supravegherea Bruxelles-ului

După 12 ani de supraveghere extinsă impusă de Comisia Europeană, Grecia a întors pagina, "o zi istorică pentru Grecia şi pentru greci", a anunţat sâmbătă premierul elen Kyriakos Mitsotakis, într-un discurs către naţiune, transmite AFP.

"Un ciclu de 12 ani care a provocat durere cetăţenilor, a făcut economia să stagneze şi a divizat societatea se încheie. Un nou orizont clar de creştere, unitate şi prosperitate se deschide pentru toţi", a apreciat premierul conservator.

Începând din anul 2018, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă, după ce, începând din 2010 şi până în 2015, Atena a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de aproape 290 de miliarde de euro.

Pensiile şi salariile au fost tăiate, impozitele au crescut, angajările în sectorul public au fost îngheţate, bugetele administraţiilor, spitalelor şi a tuturor instituţiilor publice au fost amputate, aminteşte AFP.

"Grecia de astăzi este o Grecie diferită. Avem o creştere economică puternică şi o scădere a şomajului de 3% de anul trecut şi de 5% din 2019", a susţinut premierul elen.

Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere economică de 4% în acest an, în condiţiile în care, în medie, în zona euro creşterea va fi de 2,6%.

Însă şomajul continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din zona euro, salariul minim este unul dintre cele mai scăzute, iar datoria de 180% din PIB rămâne o corvoadă pentru economia ţării. 

Citește și Grecia vrea să decupleze preţurile la gaze de cele la electricitate

Guvernul grec a pus la punct o serie de propuneri destinate să reducă influenţa creşterii explozive a preţurilor la gaze naturale asupra preţurilor la energie electrică, transmite Bloomberg.

Preţurile de referinţă în Europa la gaze naturale s-au multiplicat de cinci ori în ultimele 12 luni, ceea ce a scumpit şi energia electrică şi a determinat guvernele din Europa să încerce să reformeze aşa-numita politică a "costului marginal", pe bază căreia se stabilesc preţurile la electricitate.

Pe piaţa europeană, preţul la electricitate se stabileşte pe baza principiului "costului marginal", care presupune că preţul de referinţă este preţul ultimei capacităţi de producţie utilizate pentru echilibrarea reţelei, care în prezent este cel al centralelor pe gaze.

Potrivit unui document consultat de Bloomberg News, conform planurilor Guvernului de la Atena, electricitatea produsă din surse regenerabile, în hidrocentrale şi centrale nucleare, va fi regrupată într-o categorie distinctă iar pentru electricitatea produsă din combustibili fosili, preţul va fi stabilit separat. Propunerea va duce la venituri mai mici pentru energia curată, ca urmare a unor costuri de producţie mai mici.

"Aceasta ar putea asigura o reducere cu aproximativ 50% a preţurilor la electricitate, având în vedere că sursele precum gazele naturale au o pondere de doar o treime din mixul energetic, o pondere care va continua să scadă pe măsură ce tranziţia energetică va accelera", se arată în documentul consultat de Bloomberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.