Zona euro, pregătită de o dureroasă reglare de conturi. Înăsprirea monetară și fiscală, îngrijorează analiștii

Combinația dintre ratele dobânzilor mai mari și o nouă reținere a cheltuielilor publice amenință să blocheze expansiunea și să crească riscul unei recesiuni neplăcute.

Problemele create de creșterile costurilor de împrumut care au început anul trecut va crește în 2024 pentru a provoca o lovitură de 3,8% asupra economiei, potrivit analizei Bloomberg Economics folosind modelul SHOK. În funcție de prețurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin ar putea amplifica acest lucru mai aproape de 5%.

O astfel de lovitură dublă pentru creștere reflectă cele 425 de puncte de bază de înăsprire a Băncii Centrale Europene, împreună cu o iminentă revenire la restrângerea cheltuielilor, susținută de Germania. Combinația dintre ratele ridicate și guvernele cu posibilități limitate de a sprijini ele însele expansiunea riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

Analiștii Bloomberg sunt de părere că pericolul este ca rezistența economiei de până acum să nască automulțumire, iar înăsprirea monetară să sosească cu întârziere și cu zgomot iar guvernele ar putea fi într-o poziție slabă pentru a stabiliza activitatea.

În timp ce angajații Rezervei Federale anticipează acum o aterizare ușoară pentru SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidențiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui astfel de rezultat acolo.

Impactul ar putea depăși ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale și ar putea rivaliza cu consecințele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

Dacă economia este suficient de robustă pentru a susține această presiune fără o recesiune dăunătoare este dilema cu care se confruntă BCE și ministerele de finanțe, într-un moment în care niciuna dintre părțile din mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

Tranzacțiile de pe piețele de opțiuni sugerează că factorii de decizie vor ceda și vor reduce rapid ratele, dar semnalele oficiale ale BCE sunt pentru o perioadă prelungită de costuri mai mari ale împrumuturilor.

Perspectiva ca economia să se afle între această criză și o retragere a ajutoarelor guvernamentale amenință o dilemă în timp ce oficialii încearcă să combată inflația.

După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru durerea pe care încep să o provoace creșterile de rate.

Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în fața unei reprize record de înăsprire și a retragerii treptate a măsurilor de finanțare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii și apoi și-a revenit în al doilea trimestru, deși cu o performanță inegală, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat.

Dar acum, așa cum a recunoscut luna trecută președintele BCE, Christine Lagarde, după ce a deschis ușa unei pauze în procesul de înăsprire, perspectivele economice pe termen scurt s-au "deteriorat".

În ianuarie, se vor împlini 18 luni de la prima majorare a ratei dobânzii - un moment despre care înțelepciunea economică convențională sugerează că va marca punctul culminant al impactului său.

În aceeași lună, suspendarea regulilor fiscale ale UE care limitează datoria și deficitele se va încheia după patru ani în care guvernele au avut libertatea de a arunca bani în economie pentru a amortiza șocurile provocate de pandemie și de criza energetică.

Deși negocierile privind un nou cadru sunt încă în curs de desfășurare, rezultatul va reimpune cel puțin o anumită limită. Chiar luna trecută, miniștrii de finanțe din zona euro au convenit că "se justifică o consolidare fiscală graduală și realistă".

"În următoarele 12 luni vom trăi într-o perioadă în care vom avea atât efectul maxim al înăspririi monetare, cât și o înăsprire fiscală", a declarat Gregory Claeys, membru senior al grupului de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles. "Sunt un pic îngrijorat, ca să fiu sincer".

O parte esențială a dezbaterii este măsura în care regulile vor fi suficient de flexibile pentru a permite guvernelor să se adapteze în perioadele de tensiune economică.

Acest lucru a readus la viață diviziunile puternice dintre țările din nordul și sudul Europei, cu un grup de șoimi condus de Germania care cere limite automate și alții, inclusiv Franța, care susțin flexibilitatea.

"Nu are niciun rost să avem reguli care sunt supuse capriciilor politice și care nu funcționează niciodată în cele din urmă", a scris ministrul german de finanțe Christian Lindner într-un articol de opinie în februarie. "Nu trebuie să existe căi speciale pentru fiecare stat în parte".

Chiar și fără schimbarea de regim din partea UE, nivelurile de îndatorare umflate din epoca Covid, împreună cu costurile mai mari ale împrumuturilor și cu o supraveghere continuă a pieței, ar putea însemna un spațiu de acțiune diminuat.

În cazul în care se va produce o criză economică, BCE ar deveni un punct central al criticilor politice, nu în ultimul rând în preludiul alegerilor europene din iunie 2024. Banca centrală este independentă, dar atacurile asupra politicii sale nu vor fi confortabile de suportat.

Pentru bancherii centrali, incertitudinea legată de modul în care creșterile de dobândă se vor reflecta în economie nu este clară. Chiar și așa, unii factori de decizie politică au avertizat că, în cele din urmă, efectul de antrenare nu va fi mai mic, ci mai degrabă va fi doar reținut.

Mai mult, presiunea exercitată de ratele mai mari se va intensifica pe măsură ce companiile vor continua să lupte cu vânturi potrivnice, inclusiv cu costurile mai mari ale energiei, cu sectoarele imobiliare în dificultate și cu încetinirea consumului după creșterea inflației.

Cel mai bun scenariu pentru 2024 este o aterizare ușoară, dar semnele de bun augur nu sunt grozave, notează Bloomberg Economic.

Pericolul este ca ratele mai mari ale dobânzilor să lovească în cele din urmă economia la fel de tare cum prevăd modelele iar guvernele cu datorii mari, care se confruntă cu constrângeri fiscale severe, nu sunt în măsură să îndeplinească rolul de stabilizare cu care ne-am obișnuit, mai spun analiștii Blomberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.