Bloomberg: De ce IPO-ul Hidroelectrica va duce la întărirea leului

O ofertă majoră de acțiuni în România va atrage sute de milioane de euro în țară, ceea ce va exercita presiune asupra pieței valutare locale în următoarele săptămâni. Banca centrală a controlat cu strictețe orice mișcare bruscă a leului în trecut.

Este probabil ca leul să înregistreze intrări de capital odată ce investitorii străini vor converti fondurile pentru a achiziționa acțiuni în cadrul ofertei producătorului de energie, Hidroelectrica SA. Valoarea acestei oferte este estimată la 8,7 miliarde de lei (1,9 miliarde de dolari) și se așteaptă să se încheie pe 4 iulie.

Această mișcare anticipată a leului are scopul de a testa toleranța băncii centrale față de fluctuațiile monedei. Economiștii sugerează că autoritatea va interveni probabil pentru a tempera aprecierea leului și pentru a menține moneda stabilă în raport cu euro, sub sau aproape de 5, în acest an.

"Este rezonabil să presupunem că, din cei peste 1 miliard de euro estimați ca intrări de la investitorii instituționali, o bună parte vor fi bani proaspeți pe piața românească", a declarat economistul ING Bank România, Valentin Tătaru. 

Fondul Proprietatea SA, administrat de Franklin Templeton Investments, încearcă să vândă la Bursa de Valori București circa 17,3% din participația de 20% pe care o deține la Hidroelectrica. Cea mai mare parte a participației este oferită investitorilor instituționali și doar 15% investitorilor de retail. Cererea depășește deja întreaga dimensiune a tranzacției pe toată plaja de prețuri, potrivit termenilor tranzacției văzuți de Bloomberg News.

"Având în vedere profunzimea limitată a pieței valutare locale, ar putea fi avută în vedere o apreciere tranzitorie a leului și ar putea testa toleranța limitată a băncii centrale pentru mișcările descendente EUR/RON", a declarat Tătaru de la ING.

Tătaru vede "zona de 4,92 ca fiind un bun nivel de suport" pentru leu și preconizează că moneda va slăbi ușor până la 5,02 față de euro până la sfârșitul anului.

Leul a fost una dintre cele mai stabile monede din Europa de Est în acest an, în cadrul regimului de flotare administrat de banca centrală. Forintul Ungariei, țara vecină, a slăbit până la un minimum record anul trecut, pe fondul unei dispute cu Uniunea Europeană privind finanțarea, înainte de a paraliza o mare parte din pierderi în urma unor tranzacții volatile. 

Cu siguranță, leul a trecut recent și el printr-o perioadă de slăbire, atingând un minimum record luna trecută, după ce banca centrală a semnalat că va permite o mai mare flexibilitate ca parte a unei măsuri menite să limiteze creșterea recentă a împrumuturilor în monedă străină. De atunci și-a revenit și s-a tranzacționat la 4,9658 față de euro la București.

"Am avut cel mai stabil curs de schimb din regiune, cu excepția unor episoade de urcușuri și coborâșuri și cred că vom vedea un astfel de episod în această vară, deoarece IPO-ul Hidroelectrica va ajuta cu intrările de capital", a declarat Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD-Societe Generale SA, la un summit bancar desfășurat în această săptămână la București. "Dar acestea sunt doar niște conjecturi, iar excluzând acești factori, cred că vom vedea o monedă stabilă și leul va rămâne sub 5 față de euro în acest an".

Directorul pentru operațiuni de piață al băncii centrale, Victor Andrei, a întărit, de asemenea, opinia potrivit căreia autoritatea de reglementare de la București urmărește să țină volatilitatea sub control.

"O fluctuație a cursului de schimb într-o relativă stabilitate asigurată de banca centrală este destul de importantă", a declarat Andrei la același forum bancar din această săptămână. "Sunt destul de mulți oameni și companii care tind să uite că există un risc valutar, iar eventualele fluctuații valutare readuc în atenție acest risc".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.