Pentru sectorul Baziaș, intrarea Dunării în România, hidrologii estimează debite mai mari decât cele specifice perioadei.
Decembrie 2025: debit maxim 6.500 mc/s, peste media multianuală de 5.200 mc/s; minim 3.500 mc/s.
Ianuarie 2026: debit maxim 5.000 mc/s, minim 2.700 mc/s, comparativ cu media de 4.950 mc/s.
Februarie 2026: debit maxim 5.500 mc/s, minim 2.800 mc/s, în condițiile în care media lunară este estimată la 5.300 mc/s.
Creșterea debitelor Dunării vine în contextul precipitațiilor și topirilor din bazinul superior, iar hidrologii avertizează că prognozele vor fi actualizate constant, mai ales dacă apar condiții favorabile depășirii cotelor de apărare.
În timp ce Dunărea va evolua peste normale, situația este diferită pe râurile interioare, unde regimul hidrologic va rămâne în general între 30% și 80% din mediile lunare multianuale, cu numeroase zone care vor coborî sub această limită.
Citește și: Cod Galben de inundaţii în şase judeţe. INHGA avertizează asupra creşterii debitelor
În decembrie, nivelurile râurilor vor fi între 50–80% din normale, cu zone mai ridicate (până la 100%) în:
Vișeu
Iza
Jiul superior
Bistrița superioară și mijlocie
Sub 50%, hidrologii indică bazinele:
Tur, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișuri, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna și râurile din Dobrogea.
Cele mai reduse valori, sub 30%, sunt așteptate pe Râmnicu Sărat și Bârlad.
Regimul din ianuarie va coborî la 30–50% din mediile lunare pe majoritatea râurilor, cu valori ceva mai mari (50–80%) pe:
Vișeu
Iza
Someșul Mare
Jiu (fără Motru)
Oltul superior și mijlociu
Argeș
Ialomița
Trotuș
Bistrița
Moldova
Suceava
cursurile Siretului și Prutului
Sub 30% rămân, și în această lună, Rm. Sărat și Bârlad.
În februarie, regimul hidrologic se va situa la 30–50% din mediile lunare multianuale, cu niveluri superioare (50–80%) în aceleași bazine cu aport hidric mai stabil: Vișeu, Iza, Jiu superior, Olt superior, Argeș, Ialomița, Trotuș, Bistrița, Moldova, Suceava, Siret și Prut.
Deficitul sever de apă persistă pe Rm. Sărat și Bârlad.
INHGA avertizează că din a treia decadă a lunii decembrie se pot forma primele structuri incipiente de gheață: gheață la mal, ace de gheață, curgeri de năboi.
În lunile ianuarie și februarie, fenomenele de îngheț se pot extinde și intensifica, apărând inclusiv poduri de gheață, sloiuri, blocaje de ghețuri.
Zonele cele mai expuse sunt cele montane și submontane din nordul, centrul și estul țării, în funcție de evoluțiile termice și de precipitații.
Specialiștii subliniază că aceste prognoze de lungă durată pot fi modificate în funcție de evoluția condițiilor meteorologice. În situațiile în care se estimează depășirea cotelor de apărare, se vor emite avertizări hidrologice imediate, bazate pe datele operative din teren.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Finalul de an aduce o avalanșă de schimbări fiscale, iar...
De Ziua Națională, în timp ce România își celebrează...
Instituțiile publice primesc un...
Ziua de 1 Decembrie nu este...
Antreprenorii din agricultură...
Fluviul Dunărea va înregistra...
Banca Națională a României...
Elvețienii au respins duminică,...
ANAF a pus în dezbatere publică...
Activele Pilonului II au urcat...
Argintul urcă la un nou maximum...
Preşedintele Franţei, Emmanuel...
Numărul total al cardurilor active din România a ajuns,...
Elveţienii sunt chemaţi...
Cod galben de inundaţii în şase...
ANAF a publicat în transparență proiectul de ordin care...
Pachetul doi de măsuri fiscale...
UE deblochează legea pentru...
Peste 6.500 de avioane A320...
Guvernul schimbă HG 1096...
Europa se află în fața unei...
Produsele românești domină...
Rosneft, cel mai mare producător de petrol al Rusiei, a...