Cine sunt vinovații pentru sutele de morți din Valencia

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
O furtună devastatoare s-a abătut pe 29 octombrie asupra regiunii Valencia, provocând o tragedie fără precedent.

Inundațiile, cauzate de precipitațiile torențiale, au dus la pierderea a peste 200 de vieți omenești și la distrugerea unei mari părți din infrastructură. Cu toate acestea, furia naturii nu este singura responsabilă. Politicienii locali, în frunte cu președintele regional Carlos Mazon, sunt acuzați că nu au reacționat la timp pentru a limita efectele catastrofei, scrie Bloomberg.

Neglijare fatală a avertismentelor

Cu doar trei ore înainte de a lovi furtuna, agenția națională de meteorologie din Spania a emis o alertă roșie pentru regiunea Valencia. În ciuda avertismentului, Mazon, președintele regiunii, a decis să participe la un eveniment legat de turismul durabil, în loc să activeze protocoalele de urgență. Evenimentul nu doar că a întârziat intervenția echipelor de salvare, dar a și lăsat o întreagă regiune fără îndrumări clare în fața unui pericol iminent.

Pe măsură ce furtuna se intensifica, autoritățile locale au început să ia propriile măsuri. Orașele din apropierea Valenciei și-au trimis muncitorii acasă, au închis școlile și au cerut intervenția unităților de urgență ale armatei. Abia la ora 17:00, guvernul local din Valencia a convocat comitetul de criză, dar Mazon, liderul acestuia, nu era prezent. Când a sosit în jurul orei 19:00, răspunsul de urgență a fost lansat cu întârziere.

Infrastructură deficitară și efectele schimbărilor climatice

Inundațiile din Valencia scot în evidență un alt aspect crucial: vulnerabilitatea regiunii la astfel de fenomene extreme. Structura descentralizată a politicii spaniole, care cere o colaborare strânsă între autoritățile regionale și cele naționale, a încetinit reacția. În plus, problemele de infrastructură, construite într-un ritm accelerat fără planificare adecvată, au contribuit la efectele devastatoare ale inundațiilor.

La mijlocul secolului trecut, regimul Franco a realizat un proiect major de deviere a râului Turia, după ce inundațiile au lovit capitala regiunii, ucigând sute de oameni. În timp, memoria acelei tragedii s-a estompat, iar planurile pentru proiecte hidraulice au fost abandonate după criza financiară din 2008. Proiectele de construcții s-au concentrat pe dezvoltarea imobiliară, fără să se țină cont de riscurile de inundații. Râul Poyo, unul dintre cele afectate de furtună, a devenit principala cale de inundații, provocând daune semnificative în orașele din apropiere de Valencia.

Criza politică și coordonarea defectuoasă

Liderii politici sunt acuzați nu doar de neglijare, ci și de o coordonare ineficientă între diversele instituții. După furtună, tensiunile dintre Mazon și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, s-au intensificat. Fiecare tabără arată cu degetul spre cealaltă, iar conflictele politice interne au îngreunat eforturile de salvare și reconstrucție.

În plus, Mazon și-a asumat responsabilitățile de mediu fără expertiză adecvată, numind în funcție persoane cu viziuni neconforme cu realitățile climatice, după ce partenerii săi de coaliție au ieșit din guvern. Austeritatea și prioritizarea economică, impuse de liderul regional în dauna investițiilor pentru situații de urgență, au întârziat reacțiile autorităților. Politicile de reducere a costurilor au inclus și desființarea unității de coordonare a urgențelor.

Cine poartă vina? Răspunsurile întârziate amplifică furia populară

În fața criticilor, Mazon a dat vina pe guvernul central și pe agenția hidrografică, care monitorizează nivelurile râurilor. Aceasta din urmă a reacționat prompt, menționând că nu are mandatul de a emite alerte, iar armata a susținut că era pregătită să intervină, dar că a așteptat o aprobare din partea guvernului regional.

Într-un gest fără precedent, liderul național al Partidului Popular, Alberto Nunez Feijoo, a cerut premierului Sanchez să preia controlul și să-l înlăture pe Mazon din funcția sa. Sanchez a reacționat prin anunțarea unui pachet de ajutor financiar de 10,6 miliarde de euro pentru victime și reconstrucția regiunii. „Schimbările climatice ucid, și vedem acest lucru, din păcate”, a declarat prim-ministrul, subliniind că încălzirea globală contribuie la creșterea intensității și frecvenței dezastrelor naturale.

O nouă provocare: clima extremă și impactul asupra viitorului

Valencia și întreaga lume se confruntă cu efectele crescânde ale schimbărilor climatice. Specialiștii atrag atenția că astfel de fenomene extreme vor deveni tot mai comune. Samira Khodayar Pardo, expertă în meteorologie și climă, subliniază că furtuna care a lovit Valencia a fost rezultatul unei „confluențe de factori meteorologici extremi”. Intensitatea ploii a fost neobișnuită, afectând în special zonele din amonte ale râurilor.

Pentru a evita alte tragedii similare, Pardo a insistat asupra necesității de a investi în urbanism adaptat la noile realități climatice, îmbunătățirea infrastructurii și educarea populației pentru a gestiona mai bine riscurile viitoare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bani / Foto: Freepik

Curs BNR. Leul câștigă teren, aurul devine tot mai scump

Banca Națională a României a anunțat cursul monedei...

Prăbușire de proporții / FOTO: Freepik
Goană după aur / FOTO: Freepik

HSBC prezintă trei scenarii favorabile pentru aur

Analiștii HSBC identifică mai multe scenarii în care...

Sebastian Burduja
Dolari / sursa foto: Freepik.com
Sisteme Patriot / FOTO: Wikipedia

Polonia cumpără rachete Patriot pentru o sumă uriașă

Polonia se pregătește să încheie un acord cu Statele...

Carne / FOTO: Freepik
Adrian Negrescu
Incendiu la un dealer Tesla din Roma
Cosmin Marinescu
Taxe / Foto: Freepik

Guvernul taie din ”Taxa pe stâlp”. Cine va plăti mai puțin

Guvernul reduce impozitul pe construcții la 0,5% pentru...

Pădure
Rafinărie / Foto: Freepik
Bursa de la Tokio / Foto: Héctor Romero / Flickr
Foto: Freepik.com
Roșiile românești nu apar timpuriu
Foto: Freepik.com
Fosta mină de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj
Foto: Freepik.com

Preţul aurului a ajuns, luni, la un nou maxim istoric

Cotaţia aurului a atins un nivel record.

Donald Trump / Foto: Casa Albă
Știrile dimineții / Foto: Freepik

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Tehnologia bateriilor se pregătește de un salt major,...

China, UE / sursa foto: Freepik.com
Bursă / Foto: Freepik
Banca Națională a României
Grup de oameni sar fericiti / Foto: Freepik

România are, de duminică seara, un nou milionar în euro

Un român norocos s-a trezit milionar, de duminică seara.

Donald Trump / Foto: Casa Albă / Flickr
Bani / FOTO: Freepik

pixel