Criza energetică divizează Europa
Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Unitatea UE pusă din nou la încercare
Unitatea UE pusă din nou la încercare
Premierul demisionar al Italiei, Mario Draghi și comisarul european Thierry Breton se tem că pachetul masiv de ajutor acordat companiile germane de guvernul de la Berlin va afecta concurența. Majoritatea statelor membre nu dispun de resurse bugetare atât de mari. Inițiativa germană nu este bine primită de unii, în timp ce Berlinul blochează plafonarea prețului la gaze.

Pe măsură ce criza energetică din Europa se agravează, încep să apară fisuri în solidaritatea europeană. La începutul lunii octombrie s-a iscat un nou subiect de dispută: pachetul uriaș de ajutor anunțat de Germania - 200 de miliarde de euro - pentru a-și proteja economia amenințată de recesiune din cauza creșterii prețurilor la gaze și electricitate, scrie publicația franceză Les Echos. 

Mario Draghi a criticat deschis măsurile guvernului lui Olaf Scholz. "Nu ne putem împărți în funcție de marja de manevră a bugetelor naționale", a declarat premierul italian, care va lăsa șefia executivului de la Roma după recenta victorie a Giorgiei Meloni.

Impactul asupra concurenței

Cerând "să fie evitată o denaturare periculoasă și nejustificată a pieței interne", Draghi a evidențiat o problemă care s-ar putea accentua în lunile următoare. Țările mai bogate și mai puțin îndatorate, precum Germania, dispun de mai multe resurse decât statele membre mai sărace din Europa Centrală și de Est sau țările supraîndatorate, cum ar fi Italia și Grecia. Prin urmare, aceștia vor fi mai în măsură să își ajute mai bine companiile.


Thierry Breton s-a exprimat și el, afirmând că planul german ar trebui "analizat în detaliu" și că ar trebui evaluat "impactul acestuia asupra condițiilor de concurență echitabile pe piața comunitară". Comisarul european pentru piața internă a cerut ca sprijinul acordat întreprinderilor "să se facă cu multă transparență, consultare și coerență europeană". Quai d'Orsay nu vizează în mod direct Germania, dar subliniază necesitatea de a ține cont de țările din Est și din Sud.

Berlinul se opune plafonării prețului la gaze

Unele state membre au fost deranjate de decizia Berlinului, mai ales în contextul în care Germania blochează una dintre măsurile cheie apărate de alte cincisprezece capitale, printre care Paris și Roma: introducerea unui preț mmaxim pentru gaz. Guvernul Scholz se teme că un astfel de plafon ar putea provoca o penurie de gaze. Cu atât mai mult cu cât unul din zece producători germani și-a redus deja producția din cauza prețurilor la energie.

Această bătălie între europeni aruncă o umbră asupra răspunsului solid al Uniunii de până acum. Vineri, la Bruxelles, UE-27 a convenit asupra unor măsuri de o amploare fără precedent, de neimaginat, practic, în urmă cu doar câteva săptămâni.

Reducerea consumului

Fiecare stat membru va trebui să ia măsuri pentru a-și reduce consumul de energie electrică cu 5% în perioadele de vârf, între 1 decembrie și 31 martie. De asemenea, UE-27 va trebui să recupereze o parte din profiturile excedentare realizate de unii producători de energie electrică cu costuri reduse (energie nucleară, cărbune, surse regenerabile).

Profiturile generate atunci când energia electrică este vândută la un preț mai mare de 180 de euro pe megawatt-oră între 1 decembrie și 30 iunie vor trebui confiscate pentru a finanța măsurile de sprijinire a consumatorilor, cum ar fi înghețarea prețurilor cu amănuntul.

Taxa pe companiile petroliere

Cea de-a treia măsură confirmată vineri este că UE-27 va trebui să impoziteze companiile petroliere pentru activitățile lor de producție și rafinare a petrolului în Europa. O rată minimă de 33% se va aplica profiturilor considerate excesive în 2022 (profituri cu 20% mai mari decât media din ultimii patru ani).

Potrivit Comisiei, se preconizează că taxele impuse producătorilor de energie electrică și companiilor petroliere vor aduce 140 de miliarde de euro, adică aproximativ 1% din PIB-ul UE. Această sumă ar trebui să ajute statele să finanțeze măsurile de criză, cum ar fi înghețarea tarifelor la gaz și electricitate. Mulți se îndoiesc că pot fi mobilizați atât de mulți bani.

Chiar dacă ar fi așa, este mult prea puțin, având în vedere explozia facturii energetice a Bătrânului Continent, estimată de analiștii de la Citi la peste 6% din PIB în următorii doi ani. "Trebuie să mergem mai departe", a insistat vineri, la Bruxelles, Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez pentru tranziție energetică.

Citește și Risc fără precedent. Europenii avertizați în privința aprovizionării cu gaze

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Tesla recheamă mii de modele Cybertruck în service

Cunoscutul producător de mașini electrice, deținut de...

Benzină și motorină. Guvernul ungar vrea să umble la prețuri

Subiectul figurează pe agenda de săptămâna viitoare a...

O importantă companie intră pe piața energiei din România

Este vorba despre unul dintre cei mai mare dezvoltatori...


pixel