Cum intensifică încălzirea globală ciclonii tropicali

După peisajele cu întinderile de apă noroioasă cât vezi cu ochii sau cu torenții care se revarsă cu furie pe străzile orașelor din Europa centrală sau Nepal, noi imagini dezolante invadează ecranele telefoanelor și televizoarelor.

La începutul lunii septembrie, taifunul Yagi a provocat moartea a peste 600 de persoane în Vietnam, Birmania și Thailanda. Bilanțul provizoriu al victimelor uraganului Helene, care a lovit Statele Unite, din Florida până în Carolina de Nord, este estimat la peste 200 de persoane. În aceste zile, locuitorii din Taiwan s-au baricad în case sau adăposturi sigure, în timp ce taifunul Krathon a măturat joi sudul insulei.

Creșterea numărului de cicloni majori

În Statele Unite, uraganul Helene s-a strecurat chiar pe agenda campaniei electorale. Tabăra Trump a criticat modul în care administrația Biden a gestionat situația de criză. Biden s-a apărat, declarând că, aflat la 140 de kilometri depărtare de zona devastată, a stat ore întregi la telefon cu autoritățile locale căutând soluții la problemele apărute. 

Dar mai presus de toate, președintele american a afirmat că nu are „nicio îndoială” cu privire la legătura directă dintre încălzirea globală și dezastrul provocat de uraganul Helene. 

Conform consensului științific, schimbările climatice nu determină în sine o creștere a numărului de cicloni tropicali (numiți uragane în Occident sau taifunuri în Asia). Dar le intensifică: cel mai recent raport IPCC, care face o sinteză a tuturor cunoștințelor științifice legate de climă, a stabilit că proporția ciclonilor foarte intenși (categoria 4 sau 5) ar putea crește cu 14% până la sfârșitul secolului, și că intensitatea lor ar putea spori, în medie, cu 5%.

O tendință care se simte deja. „Datele nu arată o creștere semnificativă a numărului total de uragane, dar furtunile de mare intensitate (categoria 4 sau 5) sunt mai numeroase”, subliniază Davide Faranda, climatolog la CNRS. Anul trecut, uraganul Idalia, din Statele Unite, a trecut de la categoria 1 la 4 în 24 de ore (+ 88 km/h) – ceva nemaivăzut până acum.

Potențialul distructiv în creștere

Ciclonii se formează din combinația dintre temperaturile mari ale oceanului, umiditatea ridicată din atmosferă și variația scăzută a vântului cu altitudinea. Iată de ce sezonul uraganelor, în Atlanticul de Nord de exemplu, are loc între sfârșitul lunii august și sfârșitul lunii noiembrie, când temperatura oceanului (în zona tropicală) a ajuns la 28°C sau 29°C.

„Încălzirea globală afectează uraganele prin modificarea mai multor parametri, în special temperatura oceanelor și umiditatea din atmosferă. Acești doi factori sunt cruciali pentru intensitatea ciclonilor. Astfel, uraganele sunt mai probabil să fie mai intense, cu precipitații mai mari și vânturi mai puternice”, explică Davide Faranda.

Acționează ca un combustibil

Apele calde, atât la suprafața oceanului, cât și în adâncuri, acționează ca un combustibil: dau mai multă energie ciclonilor, care apoi se întăresc mai repede și ating o putere maximă mai mare. „În medie, potențialul lor distructiv a crescut cu aproximativ 40% din cauza încălzirii de 1°C care a avut loc deja”, a declarat pentru AFP Michael Mann, climatolog la Universitatea din Pennsylvania.

Aceste fenomene sunt însă complexe și depind de regiuni. Un studiu recent a arătat, de exemplu, că încălzirea globală tinde să reducă forfecarea vântului (ruperile de ritm sau de direcție) de-a lungul anumitor coaste, precum coasta atlantică a Americii de Nord: suficient pentru a amplifica uraganele, deoarece aceste foarfece au jucat un rol de amortizare a șocurilor. 

Potrivit unui alt studiu, poluarea din India sau China, care poate avea un efect de răcire asupra mării sau atmosferei, ar putea limita taifunurile în aceste regiuni. Atâtea rezultate inițiale care vor trebui consolidate în timp.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.