România, previziuni 2024. Ce se va întâmpla cu economia în anul super-electoral

Alegerile locale, generale și prezidențiale ar trebui să aibă loc în ultimele patru luni ale anului. Sondajele de opinie indică în prezent o continuitate pentru actuala mare coaliție dincolo de 2024. Cu incertitudini fiscale așteptate după alegeri și fonduri UE în așteptare pentru consolidarea bugetului de stat și alte reforme structurale, piețele vor urmări cu atenție rezultatele alegerilor europene și vor monitoriza îndeaproape sondajele de opinie. Atât consumatorii, cât și companiile sunt susceptibile să rămână precaute în luarea deciziilor de investiții pe termen lung.

Majorările salariale, în special salariul minim și salariile din sectorul public, și creșterile substanțiale ale pensiilor, ar trebui să susțină cererea gospodăriei, în timp ce proiectele continue de investiții publice sunt susceptibile să aibă un efect pozitiv asupra sectorului privat. Astfel, s-ar putea vedea o accelerare a creșterii PIB-ului în comparație cu 2023, dar rămânând sub nivelurile potențiale. Cererea externă mai slabă pe termen lung, incertitudinile interne și blocajele în accesarea fondurilor RRF ar putea influența perspectivele de creștere a PIB-ului. Reducerea inflației ar trebui să contribuie la sporirea venitului real, cu salariile reale deja depășind nivelurile preșocului de mărfuri la sfârșitul verii.

Creșterea PIB-ului ar urma să fie testată și în 2024, cu așteptări de revenire la o creștere de 3,3% anual, susținută de consumul gospodăriilor, efectele întârziate ale creșterii robuste a salariilor reale și condițiile solide de pe piața muncii, precum și efectele de spill-over ale investițiilor statului din trecut.

Se așteaptă o continuare a procesului de scădere a inflației în 2024, ajungând la 5,3% anual până la sfârșitul anului, față de 8,1% în octombrie 2023. Se proiectează o inflație de bază de 5,7% anual până în decembrie 2024 și menținerea acesteia peste inflația generală pe tot parcursul următorilor doi ani.

În ceea ce privește politica monetară, se așteaptă prima reducere a ratei cheie a BNR în mijlocul anului 2024, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale ar trebui să aibă nevoie de finanțare redusă pentru anul respectiv, presupunând condiții normale de piață.

Banca centrală și-a exprimat discomfortul față de tendința de întărire a leului, susținută de intrările de fonduri în ROMGBs în 2023 și chiar a decis să intervină și să cumpere EUR pentru a împiedica consolidarea monedei naționale, conform guvernatorului Isărescu. BNR a lăsat lichiditatea nesterilizată, având ca instrument principal facilitarea depozitului pentru a descuraja tranzacțiile de tip carry trade. Prin urmare, riscul pentru EUR/RON este asimetric, orientat către creștere. EUR/RON a rămas foarte stabil după ce a depășit anterior linia NBR de la 4,95, iar zona 4,97-4,98 este acum considerată o 'rezistență'.

ERSTE vede deficitul contului curent la -5,9% din PIB în 2024 față de estimarea de -6,3% în 2023. Am observat unele probleme de supravaluare a monedei, afectând în special sectoarele care folosesc o forță de muncă slab calificată cu marje strânse, deși nu ne așteptăm la o depreciere bruscă a RON. Ne așteptăm la o slăbire treptată a RON-ului și la îmbunătățirea fundamentelor, convergând RON-ul către valoarea sa corectă în timp. Ne așteptăm ca EUR/RON să ajungă la 5,10 până la sfârșitul anului 2024. Banca centrală este probabil să profite de oportunitatea de a absorbi lichiditatea în RON în caz de slăbiciune a RON-ului.

În fine, se menționează că anul 2024 este un an "super-electoral", începând cu alegerile europene din iunie, iar perspectivele politice sunt caracterizate de continuitate, dar și de posibile surprize în contextul istoriei politice românești, care s-a dovedit a fi fluidă, cu intenții de vot în schimbare rapidă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.