Scumpiri pe bandă rulantă de la 1 ianuarie pentru bunuri și servicii

Amintim că de la 1 ianuarie companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.

Impozitul va rămâne de 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri, din care sigur se scad investițiile și accizele. Ei, bine, asta înseamnă costuri pentru aceste firme și este de așteptat ca măcar parțial aceste costuri să fie transferate clientului final, adică cetățenilor, prin prețuri mai mari, fie că este vorba de mărfuri, fie că este vorba despre servicii.

Mai mulți bani de la bănci

Statul vrea să obțină mai mulți bani din ianuarie și de la bănci. Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%. Și în caest caz, costurile vor fi transferate total sau parțial clienților. Toate aceste lucruri înseamnă comisioane mai mari, lucru pe care băncile le-au anunțat.

Aceste chestiuni sunt efecte indirecte asupra buzunarelor românilor însă buzunarele ne vor fi supuse unui test de stres și în mod direct prin majorarea TVA pentru o serie de servicii și produse, de exemplu, băuturile nealcoolice cu arome sau zahăr.

Serviciile la restaurant, catering şi activităţile de cazare hotelieră vor avea din nou modificată cota TVA. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2023, cota TVA pentru acestea va fi de 9 %, în loc de 5%. Taxa pe valoare adăugată va fi majorată și pentru abonamentele la sălile de fitness.

Se vor schimba lucrurile și pe piața imobiliară. Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.

Tot de la 1 ianuarie cresc accizele pentru tutun și alcool. Tot începutul de an va fi cu calcule noi pentru sute de mii de angajați. Și asta pentru că angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.

O altă măsură vizează și veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită caz în care se va impozita cu 70%, acest lucru fiind un aspect pozitiv, poate printre puținele care au fost prinse în ordonanța trenuleț.

Toate aceste măsuri fiscale au ca scop strângerea a aproximativ 20 de miliarde de lei pentru bugetul statului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.