Bogdan Chirieac, semnal de alarmă privind atacul brutal al statului asupra mediului privat: Economia e în genunchi

Întrebat în ce cheie trebuie citită informaţia potrivit căreia o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional ar urma să ajungă în România, analistul politic Bogdan Chirieac a subliniat, în intervenţia sa la România TV, situaţia complicată în care se află ţara noastră din punct de vedere economic.

"Ce se poate întâmpla într-o ţară în care deficitul a ajuns la 8% din PIB, unde au avut loc majorări aberante de taxe şi impozite, în aşa fel încât două treimi din milionul de microintreprinderi au fost desfiinţate? Ce credeţi că se poate întâmpla? Ceva de bine? În niciun caz!", a afirmat Bogdan Chirieac.

"Ce credeţi că se poate întâmpla când datoria României ajunge la 180 de miliarde de euro în acest moment? Cât ne vom mai putea împrumuta? Nu mai spun despre dobânzile cu care ne împrumutăm acum.

Nu avem acord cu FMI-ul? Cred că anul viitor o să îi rugăm să facem un acord, fiindcă FMI îţi dă bani la dobânda cea mai mică posibilă. Sigur, trebuie să faci reforme, dar reformele FMI-ul le vede otova, contabil: majorezi taxele şi impozitele în mediul privat, micşorezi cheltuielile statului, deci faci ce este necesar să creşti veniturile şi să scazi cheltuielile", a subliniat Chirieac. 

"Uniunea Europeană nu are un organism de control fiscal. De acest lucru se ocupă tocmai FMI. Iar ţara noastră atrage atenţia tocmai cu aceste deficite şi în continuare nu reuşesc să facă faţă. Am avut, ca toată lumea, pandemie, criză energetică, război la graniţă... iar anul acesta toate tururile de alegeri. Problema este că, mai grave decât deficitul sunt creşterile aberante de taxe şi impozite, beţele în roate puse economiei, cu eFactura, cu amenzi, controale, care pur şi simplu au pus economia în genunchi", a mai atras atenţia analistul politic.

Economia României a crescut cu 0,1% în trimestrul II şi cu 0,7% în primul semestru al acestui an

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% faţă de perioada similară din 2023, pe seria brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024 în varianta provizorie (1) faţă de varianta "semnal" publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024", precizează INS.

Potrivit statisticii, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul I 2024 a fost în termeni reali mai mare cu 0,1%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

În semestrul I 2024, PIB-ul a crescut, comparativ cu semestrul I 2023 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.

Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 430,772 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,1% faţă de trimestrul I 2024 şi 0,8% faţă de trimestrul II 2023. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 853,781 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,5% faţă de semestrul I 2023.

Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 408,039 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,8% faţă de trimestrul II 2023, iar pentru semestrul I 2024, de 756,910 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.

În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%; Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%; Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1%; Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.

Potrivit datelor INS, informaţiile şi comunicaţiile nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat; intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%; Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 0,6%; Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%, arată INS.

Pe categorii de utilizări, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB; Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB; Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB; Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB.

Potrivit datelor INS, exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).

"Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat pentru trimestrul II 2024 varianta provizorie (1) faţă de varianta "semnal" publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu recomandările europene", notează INS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.