Ce scriu alții despre noi. România, la preluarea președinției UE

Potrivit sursei citate, în România, clasată în mod constant printre ţările cele mai eurofile, de la aderarea sa la UE în 2007, instituţiile europene au devenit în ultimele luni ţinta majorităţii de stânga care nu a încetat să denunţe o Uniune nedreaptă, care neagă ţării dreptul la propriile opinii, conform declaraţiilor liderului Partidului Social-Democrat (PSD, la putere), Liviu Dragnea.

AFP notează că degradarea relaţiilor dintre Bruxelles şi guvernul român se produce în cel mai prost moment posibil: Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a UE, tocmai când proiectul european se va confrunta în 2019 cu provocările divorţului de Marea Britanie, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi alegeri europene care ar urma să consfinţească ascensiunea taberei eurosceptice. Iar ceea ce a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană este încăpăţânarea PSD de a impune o amplă revizuire a sistemului judiciar, scrie France Presse, amintind că Bruxelles a cerut renunţarea la reformele judiciare, apreciind că acestea subminează lupta împotriva corupţiei, un rău endemic în România.

Handicap privind credibilitatea

Pentru detractori, aceste măsuri nu au alt scop decât de a reduce cazierul judiciar al numeroşilor aleşi şi apropiaţi ai PSD, între care şi Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul şi vizat de alte două proceduri, în timp ce social-democraţii acuză procurorii anticorupţie că fac parte dintr-un ''stat paralel'' care acţionează împotriva puterii alese, detaliază AFP.

Citește și Șeful Comisiei Europene spune când va intra România în Schengen

Autorităţile de la Bucureşti nu par decise să mai reducă tonul în ceea ce priveşte criticile lor la adresa justiţiei, continuă AFP, subliind că, dimpotrivă, guvernul condus de Viorica Dăncilă intenţionează să adopte rapid o ordonanţă de urgenţă privind amnistia, proiect care ar marca depăşirea unei linii roşii, potrivit avertismentelor făcute de o sursă europeană. România, care ''are deja un handicap în ceea ce priveşte credibilitatea'', va trebui acum să-şi consume energia pentru a se apăra în faţa partenerilor săi în loc să se ocupe de dosare europene, a avertizat aceeaşi sursă.

Coabitare explozivă 

În acest context, AFP notează că ţara care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE joacă un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între Cei 28, iar România va avea dificultăţi în a vorbi pe o singură voce, în contextul în care ţara cunoaşte o coabitare explozivă între majoritatea de stânga şi preşedintele de centru dreapta Klaus Iohannis, acesta din urmă fiind un proeuropean convins şi care reprezintă ţara în Consiliul European.

Citește și Experții SUA: 2019, un an de foc pentru Uniunea Europeană. Ce face România

Într-un alt comentariu, intitulat ''Puterea judiciară, obsesia stângii româneşti'', AFP scrie că, de doi ani, România trăieşte în ritmul proiectelor PSD care vizează remodelarea sistemului judiciar pentru a corecta ''abuzurile'' magistraţilor, ''o idee fixă'' care a dus la confruntări cu oficialităţile europene în momentul în care ţara va prelua preşedinţia prin rotaţie a blocului comunitar.

Măsuri adoptate

AFP trece în revistă măsurile luate de PSD din momentul câştigării alegerilor legislative, în decembrie 2016, şi până în prezent, amintind şi de manifestaţiile ''de o amploare inedită după căderea comunismului'', din ianuarie 2017, care au forţat guvernul să renunţe la o ordonanţă de urgenţă privind graţierea. France Presse scrie şi despre demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA, dar şi despre procedura de revocare în curs a procurorului general Augustin Lazăr.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.